IN LOC DE...

“Omul trebuie să aibă şi prieteni şi duşmani. Prietenii îl învaţă ce trebuie să facă, iar duşmanii îl obligă să facă ce trebuie” Nicolae Iorga

marți, 29 ianuarie 2013

Ce e atât de greu - să nu faci ce face-un derbedeu?


         De ce este atât de complicat să opreşti o maşinărie care produce găuri lună, de lună, în drumul pe care vrei să îl percurgi? Schimbă mecanismul maşinăriei dăi drumul, astupă şi asfaltează. Cu cât  faci schimbarea mai târziu, cu atât costurile vor fi mai mari. Spun asta pentru că şi întârzierea revenirii la o lege a  pensiilor militare în baza unor principii, care să reflecte cu adevărat dimensiunea pensiei în funcţie de etapele parcurse în cariera militară, complică foarte mult lucrurile, care deja au luat o turnură neaşteptată, producând pagube certe. 
Să nu uităm că banda lui Oprea şi şatra lui Boc, cu cei căzuţi în cap ca şi el, Şeitan-Wass-Ialomiţianu, au aruncat pe piaţă ideea de a obţine economii, prin desfiinţarea pensiilor militare şi introducerea lor în sistemul public de pensii. Lăsăm la o parte necunoaşterea politicilor de apărare ale statul român şi a principiilor specifice de dimensionare a soldelor în anumite etape istorice, pe care oricum şatra lui Boc nu le-ar fi înţeles, şi trebuie să ne ocupăm de  rolul nefast jucat de banda lui Oprea în elaborarea ordonanţelor criminale. S-a trecut intenţionat peste toate etapele de expunere, studiu, dezbatere, simulare, propuneri, de unde noi cei interesaţi de acest demers, nu am fi lipsit nici cu material. Avem de aface aici cu o adevărată bandă, care a profitat de prostia celor căzuţi în cap şi au întrodus acele ordonanţe, care produc astăzi găurile în bugetul statului lună de lună. Am arătat la data apariţiei ordonanţelor, că ce s-a întâmplat în luna ianuarie 2011 cu înjumătăţirea pensiilor la toţi pensionarii militari, a fost o diversiune ieftină, care a şi avut impact asupra opiniei publice, ca după aceea să se răsufle. Am avut dreptate când am afirmat, în nenumăratele mele articole publicate, că avem de aface cu o bandă de derbedei care au produs acte normative, prin care foarte uşor poţi fabrica falsuri, cu care astăzi se confruntă Casele de pensii sectoriale şi descoperite de auditul efectuat. Numai în Bucureşti şi Judeţul Ilfov, paguba rezultată ca urmare a documentelor false introduse, precum şi a modului de calcul defectos, este de peste 5 milioane de euro pe an. Numai art.8 din anexa 3, la aliniatul şi alte venituri asimilate celor salariale, a creat posibilitatea apariţiei de documente false. OuG 1/2011 nu numai că produce lunar găuri în buget, dar este una dintre cele mai aberante ordonanţe, care anulează în fapt pensii stabilite printr-o lege constituţională 164, trimiţându-le acasă pensionarilor care nu au depus cereri de recalculare, o sumă stabilită aleatoriu, de către nu se ştie cine, pentru a nu muri de foame. Decizia prin care se trimite această sumă stabilită aleatoriu, nu reprezintă pensia fostului militar, aceea find anulată de fapt.
     Timp de doi ani am spus că legea 119/2010 şi OuG 1/2011 sunt imorale şi au un caracter distructiv. Am luat atitudine pentru că am lucrat în acest domeniu şi cunosc bine principiile care trebuie să stea la baza dimensionări pensiilor, fără de care nu se poate stabili şi peste care  nici nu se poate sării, pentru că altfel nu mai vorbim de pensii militare. Nu am putut sta de o parte, când am văzut că un act normativ introdus banditeşte de un şef de mafie, poate aduce prejudicii nu numai bugetului naţional, dar şi organismului militar în ansamblu, producând dezechilibre, dicriminări, sfărmarea ierarhiei militare menţinută şi la pensii cel puţin 150 de ani. Este evident o măsură abuzivă, care se cere să fie  reparată de-ngrabă deoarece, abuzul este demostrat prin  calcule matematice, care arată supradimensionarea nejustificată a pensiilor, ca urmare a introduceri unui element şi anume  salariu mediu pe econ naţ., într-o formulă de calcul specifică calculării pensiilor civile, militarii nebeficiind niciodată de salari. A lua în considerare că şi militarii ar fi putut contribui, în condiţiile când o legislaţie introducea soldele într-un alt regim de cheltuieli, nu poate fi luat în seamă din punct de vedere juridic. Iată ce spune un ministru al guvernului Ponta, D-na Câmpeanu într-un interviu acordat agenţiei Mediafax.  Cea mai mare eroare a fost că pensiile din regimul militarizat au fost introduse în sistemul de pensii publice. În nici o altă ţară nu s-a întâmplat acest lucru. Nicăieri acest personal nu cotizează la sistemele de pensii, pentru că există un alt fel de remunerare şi o altă legislaţie pentru pensionare, pentru că şi munca lor este diferită de a unei persoane civile. S-a pornit cu intenţia de a obţine economii din plata pensiilor militare şi s-au trezit în final că s-au majorat majoritatea într-un cuantum foarte mare, ceea ce a condus la creşterea dificitului bugetului de pensii foarte mult.
      Introducerea neinspirată în formula de calcul pentru militari, ca element de calcul, a salariului mediu pe econ. naţ., în condiţiile când soldele militarilor au fost dimensionate ţinându-se seama de alte principii, specifice politicilor de apărare şi nu în funcţie de producţiile economice realizate, a aruncat în sus nejustificat de mult, pensiile militarilor,în special a celora care au prins perioada războiului rece, unde acel element, salariul mediu pe ecn. naţ. era foarte mic în raport cu soldele, ceea ce acum dă acestă dimansionare de proporţii şi care i-au surprins şi pe cei din şatra lui Boc, dar nu mai aveau ce face, pentru că înghiţise deja găluşca furnizată de şeful  mafiei personale. Astfel unuia cum a fost, este şi va fi Dragnea, i-a crescut pensia jenant de mult,încât Domnia Sa putea să-şi dea seama la experienţa şi vârsata dumnealui că ceva nu este în regulă, că aceşti bani nu se pot lua,  decât de la gura altuia.  Îmi este mie jenă, să spun cu cât a crescut, însă cifrele apărute în tabelele afişate pe site-urile ministerului, sunt grăitoare şi în acelaşi timp uimesc. Pentru că , pentru cine este normal la cap îşi poate da seama că este o creştere venită dintr-un calcul greşit, când vezi dublarea, triplarea pensiei avute. Cazuistica nu menţionează fenomene de acest gen, până la apariţia acestei ordonanţe, de-a dreptul idioate. Nu este singurul caz Dragnea, dar din partea dumnealui ne aşteptam la o poziţie. A existat, dar a dezamăgit, sărutând mâna unui personaj care mai recent a fost reevaluat într-o funcţie la palat.
     Iată de ce mă întreb din nou. Ce e atât de greu să nu faci, ce face-un derbedeu.
Dacă luăm în seamă declaraţia domnului fost ministru Dobritoiu, că  „ nu voi face nici un pas înapoi pentru îndreptarea acestei mizerii generate de derbedeii care ne-au băgat  mâna în buzunar banditeşte” mai putem trage speranţe că bandiţii vor pleca, undeva, undeva,departe de ţara mea, numai dacă Ponta vrea.
      Mă tot macină o întrebare. De ce l-or fi schimbat de la apărare?
 
                                                                         Col.(r) Nour Constantin

duminică, 27 ianuarie 2013

Maresalul Constantin Prezan

Traim vremuri tulburi in care s-au rasturnat valorile - minciuna, tradarea si hotia ajungand la rang de virtute. Banul inlocuieste calitatea umana. Cei ce muncesc abia isi duc traiul de pe-o zi pe alta. Meritele sunt profanate si tot soiul de lichele, apar, din senin, pe trepte cat mai inalte. Ne trezim, peste noapte in fata unor situatii incredibile - adevarate anomalii - general avansat de la gradul de fruntas, fara scoala, fara alta prestatie militara decat stagiul de un an si patru luni, general cu patru stele provenit din subofiter trecut in rezerva pentru furt, pus in fruntea armatei, colonei de carton care nu au efectuat macar o ora de stagiu militar. Iar cei ce au urmat scoli militare, academii, au stagii de comandanti la diverse esaloane, au 30- 30 de ani vechime in randurile armatei sunt aruncati la recycle bin-ul societatii si umiliti. Parca prin secolele XIX, XX nu era chiar asa. 
Va propun sa ne reamintim de unul dintre maresalii armatei romane, Constantin Prezan, de la a carui nastere se implinesc  azi 152 de ani, un om care in doua secole a servit natiunea romana.

Constantin Prezan (n. 27 ianuarie 1861, satul Sterianul de Mijloc, comuna Butimanu, plasa Snagov, districtul Ilfov, în prezent județul Dâmbovița - d. 27 august 1943, satul Schinetea, județul Vaslui) a fost unul dintre mareșalii Armatei Române, erou al Marelui Război de Reîntregire a României. A fost membru de onoare al Academiei Române. 

Repere biografice
  • Sergentul Constantin Prezan se înscrie la Școala de Infanterie și Cavalerie din București, pe data de 1 septembrie 1877. După absolvire, în perioada 1883-1886 urmează Școala Specială de Artilerie și Geniu din Fontainbleau, de unde absolvă în 1886 ca ofițer de stat major brevetat.
  • Următorii doi ani, cu gradul de locotenent-colonel, Constantin Prezan este profesor de fortificații la Școala de Cavalerie din București, fiind în același timp și Comandant al Cetății București. [1]
  • Prezan a luat comanda Armatei IV Române (de Nord) în luptele din Transilvania (15 august - 9 noiembrie 1916), fiind pe toată durata războiului șef al Marelui Cartier General al Armatei și rival al ingeniosului general Averescu.
  • În perioada 11-13 noiembrie 1916 a îndeplinit funcția de comandant al Armatei 1.
  • Fiind specialist în arma geniului, a coordonat planul campaniei din 1917, adică a faimoaselor bătălii de la Mărăști, Mărășești și Oituz.
  • După război ajunge în fruntea Marelui Stat Major al Armatei Române pentru doi ani (1918 - 1920).
  • A primit drepturile, onorurile și avantajele materiale prevăzute de legea promulgată prin Decretul Regal nr. 998/13 martie 1924[1], iar pe 25 octombrie 1930 i s-a conferit demnitatea onorifică de mareșal[2]. A urcat, practic, toate treptele ierarhice: sergent (1879), sublocotenent (1880), locotenent (1883), căpitan (1887), maior (1892), locotenent-colonel (1895), colonel (1901), general de brigadă (1907), general de divizie (1914), general de corp de armată (1916), mareșal al României (1930).
  • A comandat și a activat în următoarele structuri militare: Regimentul 7 Linie, Regimentul 2 Geniu, Regimentul 1 Geniu, Școala de Aplicații de Artilerie și Geniu din Bucuresti (profesor-ajutor), 1888-1889; serviciul geniu din Corpul 2 Armată, 1895-1896; comandant al ,,Cetății București", 1896; ofițer în Statul Major Regal, 1896-1901; comandant al Regimentului 25 Infanterie “RACOVA", 1901-1904; comandant al Brigăzii 13 Infanterie, 1904-1907; comandant al Diviziei 7 Infanterie, 1911-1914; comandant al Corpului 3 Armată, 1914; al Corpului 4 Armată, 1915-1916; comandant al Armatei a 4-a “de Nord", în perioada 15 august- 9 noiembrie 1916 și al Grupului de Armate General Prezan" (noiembrie-decembrie 1916). În două rânduri i-a fost încredințată înalta demnitate de șef al Marelui Cartier General: decembrie 1916 - aprilie l918 și noiembrie 1918 - aprilie 1920, funcție în care și-a adus o importantă contribuție la întocmirea planurilor de campanie din vara anului 1917 și din 1918- 1919.
  • Moare 13 ani mai târziu, pe 27 august 1943, fiind înmormântat în comuna Schinetea, județul Vaslui.
În localitatea Schinetea se află conacul ce a aparținut mareșalului Constantin Prezan, unde este înmormântat împreună cu soția sa, Olga.

Decorații

A fost decorat cu Ordinul ,,Mihai Viteazul”, de regele Ferdinand I, astfel:
  • clasa a III-a, în 14 octombrie 1916, când avea gradul de general de divizie-adjutant și comanda Armata a 4-a ,,de Nord”, ”pentru repetate acte de vitejie și destoinicie în conducerea trupelor”;
  • clasa a II-a, în 21 iulie 1917, când avea gradul de general de corp de armată-adjutant și deținea funcția de Șef al Marelui Stat Major, “pentru modul cum a conceput și pentru destoinicia cu care a pregătit operațiunile, în luna iulie 1917”;
  • clasa I, în 5 februarie 1920, când avea gradul de general de corp de armată-adjutant și deținea, pentru a doua oară, funcția de Șef al Marelui Stat Major ,,pentru competența cu care a dat - chiar pe câmpul de luptă - directive, în calitate de Șef de Stat Major al Înaltului Comandament, și care au avut ca rezultat înfrângerea desăvârșită a maghiarilor, precum și ocuparea Budapestei în anul 1919”.
În semn de profund omagiu și eternă prețuire pentru întâiul comandant, în Comandamentul Corpului 4 Armată Teritorial a fost dezvelit bustul în bronz al Mareșalului Constantin Prezan, în 1996, cu prilejul aniversării a opt decenii de existență a acestei glorioase structuri militare.
În onoarea sa, una din străzile Capitalei, care unește Piața Charles de Gaulle cu Arcul de Triumf, îi poartă numele.