I-am
apărat şi eu
Fără
vre-un reproş,
Acum
îmi este greu
Dar
ei mă dau la coş.
Sufăr
de mai multe,
Deloc
nu-s bucuros,
Aş
spune eu nevrute
Dar
nu ar fi frumos.
Ştiţi
voi ce-i ăla marş
În
arşiţa de vară,
Pe
cap cască de fier,
Bătătura
să te doară?
Ai
purtat vreodată
Cizmă
în toiul verii?
Să
stai în câmpul ars
Fără
plăcerea berii?
Ai
stors ciorapii uzi
Din
cizmele pline
Cu
sudoarea adunată
Ce
s-a scurs din tine?
Ai
stat vreodată
Încălţat
o săptămână,
Zi
şi noapte ne-mbăiat,
Fără
mâncare bună?
Ai
mers cu tancul încălzit
Pe-o
arşiţă nebună?
Ai
tras cu tunul, zăpăcit,
S-auzi
în cap ce-ţi sună?
Ai
măncat în gamelă
Din
raniţa prăfuită
Şi
felu-ntâi şi felul doi
C-o
lingură coclită?
Ai
mâncat ceva stricat
Burta
să te doară?
Ai
păzit sârmă ghimpată
În gerul
de afară ?
Ai
băut apă din baltă
Sufocat
de sete
?
Atunci
eu te apăram,
Alţii
se distrau cu fete.
O
viaţă am purtat
Un
veston de militar
Deşi
a fost la curăţat
Îţi
lasă gust amar.
Col.(r) Nour Constantin
Da e un folclor contemporan TRIST, depresant care opiniei specialistilor, doar demoralizeaza cititorul si ascultatorul. Ar trebui alt folclor ostasesc care i-ar indemna pe rezervisti la fapte mari, de glorie. Si in Iliada lui Homer Ahile stia ce il asteapta in Troia dar nu a cedat. A mers mai departe fiindca il astepta acolo nemurirea. Pe cand unii contemporani se complac in mizeria ce ii inconjoara. Exact ca in Mioritza. Nu inzadar umoristul Petru Carare de la Chisinau scria intr-o fabula. Daca vrei sa nu te taie nu fi-i oae..
RăspundețiȘtergere