IN LOC DE...

“Omul trebuie să aibă şi prieteni şi duşmani. Prietenii îl învaţă ce trebuie să facă, iar duşmanii îl obligă să facă ce trebuie” Nicolae Iorga

luni, 30 noiembrie 2015

BEIUŞENII LA MAREA ADUNARE NATIONALA DE LA ALBA IULIA




BEIUŞENII  LA MAREA ADUNARE NATIONALA
DE LA ALBA  IULIA
  Lt.col. (r) Simion SUCIU


 Măreţia faptelor omului este dată de  obicei de circumstanţele în care acestea se desfăşoară. "Când marea e liniştită oricine poate fi cârmaci" spune o veche şi cunoscută maximă. Dar în acei ani, 1918-1919, "marea" era atât de agitată încât în vârtejele ei erau atrase , destinele unor neamuri, ale unor popoare ce îndurau de secole întregi jugul străin. Era momentul în care se  năruiau marile imperii, popoarele înglobate împotriva voinţei lor în ele având prilejul istoric de a-şi hotărî autodeterminarea.
Drama românilor transilvăneni începuse încă din 1916-1917 când peste 500.000 de ardeleni au fost mobilizaţi pentru armata austro-ungară, marea majoritate, peste 447.900, fiind trimişi pe front.
  Primăvara anului 1918 prevesteşte întruparea speranţei românilor  ardeleni pentru împlinirea idealului unităţii naţionale, acţiunile lor intrând într-o fază decisivă, desfășurându-se cu mare repeziciune.
  Astfel la 12 octombrie 1918, la Oradea în casa luptătorului dr. Aurel Lazăr are loc o consfătuire politică la care participă Alexandru Vaida-Voievod, Vasile Goldiş, Teodor Mihali, Ştefan Cicio Pop, Ioan Suciu, Aurel Vlad, Aurel Lazăr, Ioan Ciordaş membri ai Comitetului Executiv al P.N.R. şi invitaţii Sever Dan, Gheorghe Popovici şi Gheorghe Crişan.
  După lungi dezbateri pe marginea celor două proiecte supuse analizei  asistenţei (care conţineau principiul autodeterminării naţionale)  concluzia a fost că Declaraţia trebuie redactată în termeni concişi dar solemni. Vasile Goldiş a avut misiunea de a redacta textul definitiv al declaraţiei. Odată definitivat și aprobat de participanţi, textul  Declaraţiei de independenţă naţională a devenit un document de o valoare incontestabilă, expresie a dezideratelor fundamentale ale românilor transilvăneni în acel moment istoric.
  Pe baza acestei declaraţii şi în spiritul prevederilor ei se vor desfăşura toate acţiunile beiuşenilor până la punctul culminant de la 1 Decembrie 1918.
  Acest interval de timp s-a caracterizat printr-o excepţională tensiune de redeşteptare naţională, toate iniţiativele, acţiunile şi măsurile întreprinse desfăşurându-se în Beiuş şi Ţara Beiuşului cu elan patriotic dar şi cu calmul şi chibzuinţa impuse de dr. Ioan Ciordaş.
  În ziua de 3 noiembrie 1918 în localul Casinei Române se constituie Consiliul Naţional Român din Beiuş ca organ al comitetului executiv al P.N.R.  sub preşedinţia lui Ioan Ciordaş. (Din C.N.R. Beiuș făceau parte şi profesorii Camil Sălăgean, Alexandru Pteancu şi Constantin Pavel.)
  Pe întreaga durată a lunii noiembrie profesorii Camil Sălăgean, Ioan Ossian şi dr. G. Hetcou au ţinut mai multe "prelegeri poporale" în sala de gimnastică a liceului de băieţi, iar profesorii Ioan Buşiţia, dr. Alexandru Pteancu, dr. Ioan Ossian, Francisc Hubic şi Paul Voştinaru au excurs şi pe la sate" pentru "a lumina şi instrua poporul spre a înţelege şi urma conştiu principiul imperativ al vremurilor pentru unirea tuturor celor de o limbă şi de un sânge"
  În ziua de 27 noiembrie 1918 a avut loc, în localul Casinei române din Beiuş adunarea cercului electoral Beiuş-Vaşcău, procedându-se la alegerea, conform normei de reprezentare, a 5 delegaţi pentru Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia  din  1 Decembrie. Au fost aleşi beiuşenii Dr. Ioan Ciordaş, avocat şi Ilarie Crişan meseriaş, Teodor Cornea ţăran din Meziad, Atanasiu Toader ţăran din Seghişte şi Lăpădat Cioflan învăţător în Ghighişeni.
  In aceeaşi zi şi în acelaşi loc se constitue, în mod provizoriu Reuniunea Femeilor române din Beiuş şi jur care, de asemenea, îşi alege delegatele sale la Alba Iulia pe doamnele Tina Papp şi Elena Ardelean.
  Principalele instituţii, societăţi şi asociaţiuni culturale din oraş îşi aleg şi ele delegaţi la măreţul eveniment al neamului românesc. Astfel cele două biserici surori îi trimit la Alba Iulia pe cei doi protopopi, Liceul "Samuil Vulcan" îl desemnează pe Victor Borlan să îi reprezinte, Reuniunea de cântări "Lyra" îl alege pe profesorul Ioan Buşiţia, ca şi un mare număr de alţi intelectuali, meseriaşi, negustori şi mulţi ţărani aleşi de bresle sau de alte asociaţiuni profesionale, dar, aşa cum s-a transmis din grai în grai au fost destui de mulţi săteni care au pornit "pe spezele" lor spre Alba Iulia       Protopoul Petru E. Papp delegat şi el la Alba Iulia scrie "La Alba Iulia beiuşenii participară în număr impozant"         - Decembrie 1. - O mare delegaţie reprezentând electoratul, majoritatea  instituţiilor şi societăţile şi asociaţiunile culturale din  Beiuş, este prezentă  la Alba Iulia pentru a lua parte la momentul  pentru realizarea căruia au luptat  atâta vreme ei şi înaintaşii lor. 
BEIUŞENI  LA  ALBA IULIA:
Delegaţi ai cercului electoral Beiuş-Vaşcău:
1). Dr. Ioan Ciordaş
2). Ilarie Crişan
Delegat al Protopopiatului Ortodox Român de Beiuş
3)- Petru E. Papp
Delegat al Protopopiatului greco-catolic de Beiuş
4). Valeriu Hetco
Delegat al corpului profesoral de la Liceul “Samuil Vulcan”
5). Prof. Victor Borlan
Delegate ale Reuniunii Femeilor Române din Beiuş şi Jur.
6). D-na Elena Muntean
7).    “    Tina Papp
8).    " Elena Ardelean
Delegaţi al Reuniunii de Cântări “Lyra”
9). Prof. Ioan Buşiţia
10): Dr.  Nicolae Bolcaş
Delegat al Reuniunii Meseriaşilor Români
11). Ioan Chidioşan
Delegaţii Gărzii Naţionale din Beiuş
12). Ioan Quai,
13). Cornel Crişan
14). Gavril Cosma
15). Vasile Ignat
Alte instituţii şi organizaţii
16) Prof. Camil Sălăgean.
  Pe lângă aceştia  un mare număr de beiuşeni, în special tineret şi femei au plecat la Alba Iulia ca simpli participanţi la actul Marii Uniri, dar aceştia nu figurează în nici o evidenţă cunoscută nouă până la această dată.        
  Drumul delegaţilor spre Alba Iulia, inclusiv a celor beiuşeni, a fost presărat cu fel de fel de piedici şi oprelişti, ba chiar sabotat pe unele locuri, de către autorităţile vremii.
  Ziua de 1 Decembrie 1918 a fost marcată şi în Beiuş ca "zi a învierii noastre naţionale", cum spune directorul Liceului "Samuil Vulcan" - Vasile Ştefănică.  La propunerea doamnelor Viora Ciordaş, Livia Cosma şi Eufimia Ştefănică "după săvârşirea sf. Liturgii", în biserica gr. cat. din centru, "s-a făcut sfinţirea steagului naţional prin directorul liceului", cu care ocazie s-au spus şi "cuvinte  adânc mişcătoare" despre importanţa acestui istoric eveniment. Întreaga asistenţă - "intelectuali, meseriaşi şi economi, din ambele Biserici în frunte cu elevii liceului" - s-a deplasat purtând cu falnică mândrie  proaspăt-sfinţitul drapel tricolor - scos pentru prima dată  pe străzile oraşului -, spre sala de gimnastică  unde  "s-a ţinut    un prea frumos festival naţional"
  În sala de gimnastică a vechii şcoli româneşti din Beiuş, directorul acesteia Vasile Ştefănică prezintă în câteva cuvinte  scopul întrunirii dându-i apoi cuvântul eruditului profesor dr. Constantin Pavel, care în cuvinte înălţătoare, pe măsura evenimentului evocat, dar şi pe înţelesul asistenţei, arată semnificaţia actului istoric de la Alba Iulia, făcând în acelaşi timp un aspru rechizitoriu îndelungatei şi asprei dominaţii străine.
  Sala de gimnastică a fost neîncăpătoare pentru asistenţa prezentă care dorea să participe, măcar astfel la măreţul eveniment istoric şi să-l asculte pe stimatul profesor.
  Sub titlul "Glasul Bihorului. Ziua învierii noastre", ziarul  Unirea din Blaj, care de multă vreme şi cu deosebire în anul 1918 a întreţinut flacăra puternică a Unirii pe tot cuprinsul Ardealului, a publicat în întregime, în numărul său din 15 decembrie 1918, întregul discurs rostit în acea memorabilă zi de dr. Constantin Pavel  
  Unirea decretată la Alba Iulia nu devine efectivă în părţile bihorene decât din aprilie 1919, de aceea una din principalele modalităţi de afirmare a spiritului de unitate naţională, în lunile de după euforia de la 1 Decembrie 1918, a fost efectuarea propagandei în direcţia apărării, cu curaj şi nenumărate riscuri, a intereselor naţionale româneşti exprimate în programul Unirii de la Alba Iulia.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu


Ai un comentariu de făcut? Be my guest! Dar mai intai prezinta-te. Ca asa e la armata. Bati la usa, intri, te prezinti si raportezi.

Si trebuie să ştii că nu voi aproba apariţia acelor comentarii pe care eu le găsesc nelegate de subiectul postării, fără logică, fără argumente, emanaţie a vreunui talibanism, indiferent de tabără, cu invective, indiferent de destinatar şi, desigur, a celor care nu respectă regulile de bun-simţ, decenţă şi corectitudine ale unei comunicări dintre oaspete (tu) şi gazdă (eu)!
Administratorul blogului își rezervă dreptul de a șterge comentariile care nu respectă regula, postând mesaje de avertizare.