PASTE FERICIT !!!

 

          Invierea Domnului sa va umple sufletul de lumina, 

ochii de lacrimile bucuriei, mintea de ganduri frumoase si inima de iubire ! 

HRISTOS A INVIAT!

O FACLIE DE PAȘTI

O FACLIE DE PASTI...

Scriu aceste randuri in Vinerea Mare a anului de gratie 2014, cu o zi inainte de Sarbatorirea a 95 de ani de la eliberarea Beiusului de sub ocupatia trupelor bolsevice maghiare, eliberare infaptuita de catre trupele romane de sub comanda colonelului Rasoviceanu.

Scarbit de toata isteria cumparaturilor de sarbatori, perioada ce transforma burgul vechi intr-un amalgam aglomerat de oameni si masini, m-am decis, dupa ce am trecut si eu, volens - nolens, prin supliciul "targuielilor" sa public, in sfarsit, articolul despre Eliberarea Tarii Beiusului. Doar ca am primit un telefon. De la un bun coleg, M.M.r. Tasica Bursasiu, care era in Cimitirul Eroilor impreuna cu cpt.r. Gabriel Ojica si col.r. Vasile Cmeciu (desigur, alaturi de cei trei nepotei) - mai aranjau ce se putea pe-acolo si dadeau bordurile cu var. Era pe la 12.30 cand, din Biserica din Deal, niste femei au iesit de la slujba si s-au dus sa aprinda lumanari pe la mormintele unde odihnesc vesnic rudele lor.

Fiind in vecinatatea Cimitirului Eroilor Romani,i-au observat pe cei doi colegi care munceau in cimitir. S-au intors la biserica, au cumparat lumanari si au aprins cate o lumanare la fiecare cruce care spune ca sub ea isi duce odihna vesnica un Erou Necunoscut. Minunat gest al unui cetatean, si mai minunat, atunci cand acesta este femeie...

Stau si ma gandesc ce-or fi gandit acele DOAMNE? Sigur, au considerat ce este de cuviinta ca acesti EROI NECUNOSCUTI - nimeni nu stie cine sunt, niciuna din rudele lor nu au stiut si nici nu vor sti unde sunt - pentru jertfa lor, merita O FACLIE DE PASTI...

Simion R. Suciu

MARTIRII ȚĂRII BEIUȘULUI ( IV ) NICOLAE BOGDAN

Nicolae Bogdan (1876 - 13.04.1919 ) s-a nascut in localitatea  Criscior, un sat de langa orasul Vascau, "om cu scoala" proprietar din Vascau, directorul Bancii "Soimul", " lider marcant al Partidului Naţional Român din Transilvania, un apropiat al lui Iuliu-Maniu şi militant activ din partea Bihorului pentru realizarea Marii Uniri".

A fost casatorit cu Victoria, fiica lui   Nicolae şi Elena Toma din Fagaras. La 13 aprilie 1919, indurand o moarte de martir, a fost ucis in comuna Lunca.

Dar sa lasam sa decurga marturia Marianei Sabadus, notar si personlitate marcanta a vietii fagarasene, careia i-a fost bunic matern, dintr-un interviu acordat Monitorului de Fagaras : "... a fost căsătorit cu Victoria Toma, fata străbunicului meu, vestitul Nicolae Toma care era aromân - legat foarte mult de Biserica grecilor ( N.R-actuala Codru Drăguşanu ) din Făgăraş. Nicolae Bogdan şi Victoria Toma au avut două fiice: pe mama mea Teodora Bogdan, căsătorită Tămaş şi Stela Bogdan. Nicolae Bogdan a pierit eroic ca urmare a trădării unui evreu ungur din zonă... 

Pe bunicul l-au luat sub pretextul că au nevoie de el la Bancă. Au fost duşi la marginea satului Lunca între Vaşcău şi Beiuş, mutilaţi îngrozitor, puşi să-şi sape gropile singuri şi împuşcaţi. Nu ştiu cum au fost mutilaţi ceilalţi doi. Am procesul verbal de dezhumare al bunicului meu. Cadavrele celor trei fruntaşi au fost descoperite întâmplător de un cioban care şi-a dus turma acolo. Cîinii acestuia au simţit miros de cadavre pentru că gropile au fost săpate doar la suprafaţă. Câinii au râcâit pământul şi au găsit marginea unui sacou după care au tras de el. Era sacoul bunicului. Ciobanul a anunţat autorităţile române care se reinstalaseră în funcţii şi au dezhumat cele trei cadavre ale fruntaşilor români. Pe corpul bunicului s-au constatat 21 de împunsături de baionetă, ochii scoşi, degetul inelar tăiat ca să i se scoată inelul şi verigheta, şi constatată o urmă de glonte în frunte tras de la distanţă mică: distrugerea craniului şi împrăştierea creierului...

Continuare pe BEIUS - SIMION R. SUCIU

MARTIRII ȚĂRII BEIUȘULUI ( III ) SFÂRŞITUL TRAGIC AL MARTIRILOR BEIUŞENI IOAN CIORDAŞ, NICOLAE BOLCAŞ ŞI NICOLAE BOGDAN

Petru E. Papp: „Asasinate Politice In 1919, În Transilvania“

Preluare: NOUA ARHIVA ROMANEASCA

              Asasinarea românilor Nicolae Bolcaș, Ioan Ciordaș şi Nicolae Bogdan

    Iată cum descrie Petru E. Papp  , în 1928, tragicul eveniment petrecut atunci:

    „A doua zi a vorbit în taină prin sat că au fost la el în casă deținuți, pesemne doi popi, și că spre dimineață Hanköczi i-a dus undeva. Odaia lui Hanköczi avea încă o ușă, care dădea direct în coridor. Ioan Herle al Vilii din Luncă mi-a mărturisit că, tot în 4 aprilie, dimineața la 3 ceasuri, cadetul Károly Tamás, originar din Beiuș, și cadetul Kádár Ferenc, care locuiau la el cu alți cadeți și marinari, i-au cerut să le dea o lumînare și o lopată. El le-a dat cele cerute, dar nici el, nici alții nu s-au gîndit și nu s-au interesat mai de-aproape de ce și pentru ce le trebuie, fiind grozav de terorizați. Și-a închis ușa și s-a culcat. Peste o jumătate de ceas a auzit niște împușcături. În 18 aprilie am scăpat din spital. Despre numiții încă nu se știa în Beius nimic. În numele familiei doctorului Ciordaș, cu care sînt înrudit, am pus un premiu de 3.000 de coroane pentru cel ce  va da date și urme precise despre dispariția lui. Primăria din localitate a pus un premiu de 1.000 de coroane. Întîmplător fiind pretorele dr. Gherla la Beiuș, l-am rugat să publice premiul și în cercul Vașcău de sub conducerea sa, îndeosebi în comunele: Luncă, Seghiște, Seghiștel, Vașcău, pe unde staționaseră soldații unguri. 

Monumentul din centrul comunei Lunca

Notez că, după cum am înțeles, Verböczy și Hankoczi, înaintea familiei doctorului Ciordaș, a mamei și a fratelui doctorului Bolcaș, care au stăruit după răspuns, au declarat pe cuvîntul lor de onoare că sînt în viață. «Au fost deținuți, dar au fugit și nu-i pot nicicum găsi». Ipsissima verba! Dl. Ghera, în 24 aprilie, îmi scrie și-mi trimite printr-un curier următoarele: Raportez că trupurile lui Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș s-au găsit în telechiul lui Nicolae Hasan din Luncă azi, la orele 9. Dispozițiunile necesare pentru exhumarea lor le-am făcut eu. Cum am constatat la fata locului, îndemnați de premiu, sătenii au plecat să-i caute. Notarul Ioan Blaga, notăreasa și 4 femei au ajuns în grădina lui Hasan, unde, dat fiind că din cauza ploilor era numai de patru degete pămîntul peste cadavre, au simțit miros de mortăciune și, săpînd puțin, numaidecît s-au ivit hainele lui Ciordaș. Sosind cu trăsura, ca trimisul familiei Ciordaș, la Luncă, împreună cu Gh. Bolcaș, fratele doctorului Bolcaș, pe morți i-am aflat deja exhumați și așezați într-o casă țărănească în 2 sicrie improvizate. Mergînd și noi la fața locului, am constatat că decedații fuseseră aruncați într-o groapă din fundul grădinii lui Hasan, săpată la distanță de 1 metru de vîlceaua Apa Vărzarilor. Era o groapă afundată de 1 metru, lungă de 5 și lată de 3 pași, plină de spume și de sînge închegat. Pe cei morți i-am recunoscut și noi, și familiile mai presus de orice îndoială...
Continuare pe SIMION R. SUCIU

MARTIRII ȚĂRII BEIUȘULUI ( I, II )

Dr. IOAN CIORDAȘ (CIURDARIU)

         

         Avocat.  Important om politic şi animator al vieţii culturale din Ţara Beiuşului. (la naştere Ciurdariu). 

Ioan Ciordaș

Ioan Ciordaş s-a născut la 25 decembrie 1877, în Betfia, jud. Bihor, în familia preotului Mihai Ciurdariu. Mama sa a fost Emilia Farcaş de Peterfalva. Ioan a fost al doilea născut dintre cei şapte fraţi şi surori care au trăit: Veturia, Ioan, Irina, Augustin, Valeria, Victor şi Eleonora. Tatăl său, Mihai, era originar din satul Cihei, judeţul Bihor, şi după toate probabilităţile provenea dintr-o familie emigrată din Ardeal, la acea vreme judeţul Bihor fiind considerat ca parte a Ungariei propriu-zise.

 A fost asasinat  în noaptea de 3–4 aprilie 1919, în Lunca, jud. Bihor. 

Studiile scecundare le-a urmat la Liceul Premonstratens din Oradea, unde i se maghiarizează numele. 

Alături de tatăl său

Studiile universitare le-a început la Academia de Drept din Oradea, unde s-a alătură mişcării studenţeşti condusă de Lucian Bolcaş, fapt pentru care, alături de alţi 17 colegi a fost eliminat fiind nevoit să-şi urmeze studiile la Universitatea din Cluj unde, în septembrie 1900  şi-a luat şi doctoratul în drept. In septembrie 1899 a intrat ca stagiar în biroul avocaţial al lui Teodor Făşie din Beiuş, de aici în 1900 a trecut, în aceeaşi calitate în cancelaria lui Aurel Lazăr din Oradea. 

Toamna anului 1900 l-a găsit în Timişoara unde şi-a satisfăcut stagiul militar până în 1902 când a fost “trimis la vatră” cu gradul de locotenent în rezervă. După satisfacerea stagiului militar a intrat în biroul avocaţial al energicului luptător pe baricadele naţionale, Ioan Suciu din Arad, de unde a trecut în biroul marelui român, avocatul  D.C. Popovici...

Continuare pe BEIUS -  SIMION R. SUCIU

NICOLAE BOLCAŞ

Avocat, om politic. S-a născut la 24 noiembrie 1882, în Remetea, jud. Bihor – A fost asasinat în noaptea de  3 spre 4 aprilie 1919, în Lunca, jud. Bihor. “Rămasă fără soţ când cei doi copii ai săi, Nicolae şi Gheorghe erau  încă foarte mici, Maria [ mama lor] se stabileşte la Beiuş, primind adăpost în casa fratelui său, Teodor Cristea. In şcolile beiuşene pe care le urmează de la primară şi până la obţinerea bacalaureatului în 1903, cunoscute pentru buna lor tradiţie educativă, Nicolae Bolcaş este un elev serios şi grav, cu rezultate bune la învăţătură. Incă de atunci răbufnirile sale de revoltă împotriva nedreptăţilor şi opresiunilor sociale şi naţionale fac să se întrezărească în el spiritul intransigent şi întreprinzător de mai târziu… Patriotismul său fierbinte s-a dezvoltat în contact cu literatura istorică românească, prezentă pe atunci abundent  în biblioteca liceului vulcanian. Instruit în spiritul emulaţiei de largă respiraţie naţională, temeinică de cei câţiva intelectuali români beiuşeni cu care se înrudea, tânărul Nicolae Bolcaş, va urma dreptul la Cluj, obţinând în 1909, doctoratul şi diploma de avocat cu distincţiunea de “magna cum laude”… Pentru calităţile sale deosebite, ca un “bun cunoscător al treburilor din Beiuş şi jur”, la numai 23 de ani, în 17 martie 1906, Nicolae Bolcaş este membru în Comitetul Partidului Naţional Român, secţia Beiuş. In primăvara anului 1907, alături de mulţi alţii, a cutreierat satele din jurul Beiuşului pentru convocarea adunării de protest contra legilor lui Apponyi, ce s-a ţinut în Beiuş, în 14 aprilie...

Continuare pe BEIUS - SIMION R. SUCIU