IN LOC DE...

“Omul trebuie să aibă şi prieteni şi duşmani. Prietenii îl învaţă ce trebuie să facă, iar duşmanii îl obligă să facă ce trebuie” Nicolae Iorga

Se afișează postările cu eticheta oprea. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta oprea. Afișați toate postările

marți, 16 aprilie 2013

Toate acestea poartă un nume sau ce-am avut si... ce-am pierdut?

 de Ilie BATCA
Toate acestea poartă un nume...
Dacă Băsescu nu ar fi existat, el ar fi trebuit inventat! Pentru că, dacă nu ar fi existat el, Emil Boc nu ar fi fost niciodată prim-ministru. Şi dacă Boc nu ar fi fost prim-ministru, Gabriel Oprea nu ar fi ajuns ministru la Apărăre. Fără Oprea ministru al Apărării, Băsescu şi Boc nu ar fi reuşit să finalizeze în vecii vecilor reducerea, reajustarea, recolerarea, rebotezarea, reaşezarea şi toate celelalte re-uri care privesc pensiile militare, treabă pe care fostul şef al bucătarilor şi chelnerilor din Armata Română a rezolvat-o dintr-un condei şi jumătate, doborând toate recordurile în domeniu. Pentru că nimeni altcineva din lumea asta, în afara înstelatului Oprea, bineînţeles, nu ar fi putut să termine în doar şase luni ceea ce alţii nu ar fi reuşit în 15 ani.
Şi dacă Oprea nu ar fi rezolvat în şase luni toate re-urile legate de pensiile militare, nu ar mai fost astăzi pensii care au crescut fără acte doveditoare, iar altele nu ar fi beneficiat de creşteri în baza unor documente nelegale. Şi dacă nu ar fi fost şi astfel de pensii „umflate”, bugetul de pensii pentru Ministerul Apărării nu ar mai fi crescut în 2012, faţă de 2011, cu 9% (însumând aproape 2,47 miliarde de lei), pentru cel al Ministerului de Interne nu ar mai fi fost nevoie de1,62 miliarde de lei (aproximativ 5%) şi nici pentru SRI nu s-ar mai fi dat în plus peste 325 milioane de lei. Şi nici statul nu ar mai fi trebuit să plătească 200.000 de lei instituţiilor abilitate care, în urma auditului, urmează să stabilească vinovaţii.
Dar, mai ales, Victor Ponta nu s-ar mai fi dat acum de ceasul morţii să găsească 110 milioane de lei pentru a-i plăti, în cazul că se va adopta legea, militarilor ale căror pensii au fost diminuate în mod abuziv. Dacă toate acestea nu s-ar fi întâmplat, poate ar fi fost linişte în USL. Dar, dacă s-ar fi vrut linişte în USL, de ce ar mai fi trebuit inventat Băsescu?
Preluare Facebook:https://www.facebook.com/ilie.batca?fref=ts

duminică, 23 decembrie 2012

Intrebari in ajun...

In ultima vreme postarile mele pe acest blog au fost putine. Si triste. De ce? Pentru ca nu am avut ce spune, asteptand sa spuna altii ca fac ceea ce au promis. 
In prima jumatate a lunii noiembrie am inceput sa scriu o postare - "Saptamana neagra" ar fi trebuit sa se numeasca. Reproduc cat am scris:


"A fost o săptămână neagră...

Ploaia de luni dimineaţa, cerul mohorât, parcă prevesteau ceva rău. Şi aşa a şi fost. Marţi dimineaţa primesc un telefon de la Oradea că a murit fostul meu coleg, atât la Oradea cât şi la Beiuş - col.r. Diaconu. Stupefacţie totală. Intru pe mail şi rămân siderat - aflu de decesul g-ral. r. Zăpor Ioan. Mai trece oleacă şi aflu de la Dragoş Icleanu că şi col.r. ing. Sbiera Gheorghe a plecat dintre noi. Şi încă nu ajunseseră la 60 de ani şi aveau şi pensiile tăiate. Ce să mai pot spune, doar era marţi şi 13? Las un gând bun pentru cei dispăruţi, plec a doua zi la muncă şi când ajung seara acasă - ştirea bombă: nu se revine la pensiile tăiate ba, mai mult, toate pensiile militare vor fi de maximum 350 lei.  Duminica dimineata, nici nu ma dezmeticisem bine, ma suna un coleg – „Vezi ca a murit azi-noapte mr.r. Nicolae Mateescu. Mai spre seara, ca sa le puna capac la toate, de pe blogul Filialei 1 Botoşani aflu despre decesul col.r. Vasile Gherghina." Pana aici am scris. Mai departe n-am avut putere, m-am blocat, evenimentele care s-au derulat mi-au taiat pofta de a mai scrie. Intre timp au mai plecat dintre noi col.(r) Ion Ursu de la Beius, fost comandant al garnizoanei dar si Col.(r) Victor Ionascu, vicepresedinte al SCMD. Murim pe banda rulanta fara sa-i pese cuiva desi noua ne-a pasat de toti si de toate, murim ingrosand detasamentul trecatorilor in nefiinta, spre satisfactia celor care bifeaza in registre "iesirea din sistem pe cale naturala", stiti la cine ma refer - madam generaleasa lupu.  Aseara, la ora tarzie, am primit o scrisoare...

Iata de ce ma simt nevoit in acest moment sa continui ce am inceput in noiembrie, folosind cuvintele unui bun si respectat prieten virtual - dl. Comandor Sorin Rabaea, un om, dupa parerea mea, de un echilibru si cu un spirit analitic deosebite. Am primit acceptul domniei sale de a publica scrisoarea pe care mi-a trimis-o, ii impartasesc opiniile si vi le inaintez si domniilor voastre spe luare la cunostinta si analiza: 

De la: Sorin Rabaea 
Către: "roarmy230@yahoogroups.com"  
Trimis: Sâmbătă, 22 Decembrie 2012 23:10:23 
Subiect: [roarmy230] De ce tace dl. DOBRITOIU?! Ce mai spune dl. DOGARU ?! 

"Buna seara, 
In aceasta dimineata, cu ocazia schimbului de stafeta de la Ministerul Apararii, am auzit scurte declaratii ale domnilor Dobritoiu si Dusa. Am realizat inca o data ca “aprecierile” unor politicieni la adresa armatei sunt doar vorbe goale care “dau bine” la momente festive. Dincolo de astfel de evenimente, suntem cu totii complicii unor ipocrizii “la nivel national” (oare cat imi va mai trebui sa-mi infrang speranta ca nu este totusi adevarat?). Nu mai suntem la vremea in care moralul trupei se tinea doar din vorbe si indemnuri. Oricum, vorbele (unele insotite de promisiuni) erau urmate de fapte ce nu ramaneau niciodata neonorate. La sfarsitul “razboiului”, in afara de o distinctie sau decoratie, militarul primea si recompensa materiala a participarii si/sau sacrificiului suprem. Astazi, dupa 23 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, armata, fie ea activa sau in rezerva, primeste blamul “lupilor tineri”, multi dintre ei fosti lucratori in structurile politice si/sau de represiune comuniste, iar altii, aflati atunci la varsta copilariei sau adolescentei, urmeaza cu sarg exemplul “inaintasilor”. Nefericirea multora dintre noi, a militarilor in rezerva si retragere, buna parte disponibilizati in baza OG7/1998 (ca o conditie a restructurarii armatei in vederea aderarii la Alianta Nord Atlantica – primul pas spre integrarea in Uniunea Europeana) ramane respectarea cuvantului dat, a onoarei. Aici nu suntem capabili de niciun compromis. Am fost batjocoriti in timpul guvernarilor basescu-boc-ungureanu, pe care le-am contestat pana la “capitulare”, si ne-am increzut in promisiunea “DREPTATE PANA LA CAPAT” sprijinind USL-ul ca singura alternativa credibila. Astazi, prin atitudinea domnului Victor Ponta, ni se da de inteles ca “Maurul si-a facut datoria, maurul trebuie sa plece”. Voi incerca sa-mi sustin afirmatiile prin cateva argumente. Majoritatea pensionarilor militari de astazi sunt cei care au participat doar la “pregatirea de lupta” din cadrul unitatii apartinatoare, dupa specificul fiecarei arme, sau, la “chemarea tarii”, au sprijinit marile proiecte de infrastuctura ale Romaniei socialiste (baraje, drumuri, constructii imobiliare, canale, minerit, etc.) sau au ajutat la culesul recoltei, la inundatii, cutremure, alunecari de teren, deblocari de drumuri, etc., si doar o parte a acestora au fost “la razboi” - in teatrele de operatiuni din Bosnia, Irak si Afganistan. Unii au fost chair in Angola sau Congo! La ce folos insa, atat pentru unii cat si pentru altii? Credeti ca daca astazi militarii (fortele active) sunt in Afganistan alaturi de aliatii nostri din NATO, iar maine aiurea – oriunde vor altii, sau raspund ordinului privind deszapezirea drumurilor si localitatilor Bucovinei, “poporul” din mintea si sufletul politicienilor va fi multumit ca nu au murit la datorie (!) pentru a merita, ei sau ai lor, pensia promisa in baza contractului avut cu statul roman? Incepand cu data de 1 mai a.c., atunci cand dl. Victor Ponta “s-a alaturat” protestului sindicalistilor militari - cei care au accelerat caderea structurilor parlamentare si guvernamentale sustinute de puterea basista - singura forta sindicala “vizibila” in spatial civic pana la motiunea de cenzura din 27 aprilie, promisiunile actualului prim-ministru privind indreptatrea nedreptatilor facute unor pensionari militari carora li s-a redus valoarea pensiei in urma recalcularii / revizuirii s-au “diluat” cu fiecare declaratie pe acest subiect. Pana la nominalizarea guvernului Ponta I, primul-ministru a facut promisiuni clare, corecte si deosebit de transante privind rezolvarea in prima urgenta a problematicii pensiilor militare diminuate in urma re/re … urmand de atunci declaratii mult mai “nuantate” pana cand acestea au disparut printe cuvinte atat in “Programul de Guvernare” cat si in discursul public (“E usor a scrie versuri / Când nimic nu ai a spune, / Insirand cuvinte goale / Ce din coada au sa sune…”). Nu cred ca ma insel afirmand ca Premierul Ponta se arata deja deranjat atunci cand ii sunt adresate intrebari legate de aceasta promisiune neonorata. Angajamentul initial a fost ca pana la data alegerilor lucrurile se vor indrepta; apoi termenul a fost “prorogat” (sic!) pentru sfarsitul anului. Spre sfarsitul primului termen, “ajutorul” a venit de la “fratia” dintre Cotroceni si FMI, asa incat “subiectul” a fost amanat sine-die! By the Way: noul acord semnat de Premier cu locatarul de la Cotroceni (cu participarea nevinovata (sic!) a domnilor Antonescu si Dragnea) imi pare cea mai recenta dovada a faptului ca nu contam pentru acesti politicieni lipsiti de onoare. Dupa episodul cu UDMR-ul, urmat de anuntul numirii “reevaluatului” ca viceprim-ministru (vesnicul tradator “al interesului national”, un general cu 4 stele de valoarea celor de pe etichetele de cognac contrafacut, cu ordin de avansare citit la apelul bocancilor sau cand plantoanele sunt “manga” (garantat unul este mereu beat, fiind starea lui naturala!!!)), acest acord este “bomboana de pe coliva” romanilor, pregatita in ajunul Apocalipsei nationale, si servita de politicienii europeni care il sustin dezinteresat (sic!) pe neufragiat. Cum sa pot accepta ca nu am fost tras pe sfoara de dl. Victor-Viorel Ponta - de a carui cinste si bune intentii am inceput sa ma indoiesc inca din luna iunie a.c.? In ciuda banuielilor mele, am incercat sa-mi infranez neincrederea dand-o pe varsta si paranoia! Dupa realipirea de nasul “Clipici”, mi-am reamintit doua proverbe: “Cine se aseamana se aduna” si “Spune-mi cu cine te insotesti, ca sa-ti spun cine esti”. NO COMMENT! “Dl. Victor Ponta a primit candva supranumele de "Micul Titulescu". Si-a castigat acest apelativ datorita asemanarii fizice cu fostul mare diplomat roman. Nu stim daca si acum mai face cineva paralela intre el si emblematicul personaj al istoriei moderne romane, insa este cert ca Victor Ponta si-a pierdut mult din alura si prestanta cu care dadea impresia ca pleaca la drum, in urma cu cateva luni”. Ma intreb cat va mai dura pana cand Victor Ponta va trece de la “Micul Titulescu” la “Micul Dictator”. Mai nou, s-a lansat “ideea” ca pana la prabusirea structurii politice sustinute de guvernatorul cotrocenilor era doar o chestiune de timp, iar “contributia” celor din strada a fost nesemnificativa (fie ei sindicalisti militari sau manifestantii din Piata Universitatii). Mai repede decat ne-am fi gandit au fost uitati “romanii” care au votat USL-ul la alegerile locale din 10 iunie (altii decat membri, activisti sau militanti), dar si cei care au participat la referendumul de demitere al basescului din 29 iulie 2012. Cei 7,4 milioane de romani mai conteaza doar pentru statistici, puterea actuala fiind incapabila a recunoaste ca “poporul” a ales-o ca alternativa la un rau deja cunoscut. Roata se invarteste, iar cinismul usl-istilor ar putea face cel mai mare rau democratiei postdecembriste – absenteismul. Ei stiu ca hoardele pdl-iste sunt pe departe mai bine pregatite si organizate la fraudarea alegerilor. Numai o participare rezonabila la alegerile din 9 decembrie a facut ca USL-ul sa urce “pe val”. Altfel se faceau jocurile politice in absenta celor fara de partid! Asa cum s-a dovedit in istoria recenta, intelegerile dintre partide nu reprezinta o garantie atunci cand se vorbeste despre “interesul national” (sic!). In sfarsit, aici nu putem vorbi despre onoare, asa cum si noi suntem tratati cu dezonoare de Premierul Ponta. Acesta loveste in locul unde nu s-a inchis inca rana, iar durerea noastra s-ar putea sa-l coste. DE CE TACE DL. DOBRITOIU ?! Astazi, am aflat de la dl. senator Corneliu Dobritoiu ca militarii activi sunt niste “indivizi”! Atunci noi, numiti la inceputurile guvernarii basescu-boc “nesimtiti”, “milogi”, etc., ce am fi la inceputul glorioasei guvernari Ponta? Pe Facebook, dupa declansarea campaniei electorale, fostul ministru al apararii si-a dat acceptul “prieteniei” pentru multi simpatizanti (strategie de marketing politic). Curand dupa aceea, au inceput sa curga intrebarile despre “stadiul” celor doua ordonante promise de guvernul Ponta I. Am vazut un singur raspuns, “diplomatic”, care nu spunea in esenta nimic, urmat doar de “like-uri” la mesajele de incurajare si incredere fata de candidatura domnului ministru pentru un fotoliu de senator si increderea ca portofoliul apararii sa-i redevina acestuia, dupa alegeri. Aici nu a mai venit niciun raspuns – pentru ca jocurile erau demult facute, iar domnul Dobritoiu a inteles ca in noua postura de politician si viitor parlamentar trebuie “sa joace altfel” (adica la doua capete!). Pentru “a securiza” Ministerul Apararii, si pentru a “acoperii” mizeriile si ilegalitatile facute in perioada ministeriatului lui Gabriel Oprea trebuia gasit un corespondent al viceprim-ministrului “interesului national” cu un ministru al apararii din acelasi partid. Astfel a aparut dl. Mircea Dusa. Iar dl. Dobritoiu si-a asigurat locul de senator in Parlamentul Romaniei si fotoliul de presedinte al Comisiei pentru Aparare, Ordine Publica şi Siguranta Nationala din Senat, Dobriţoiu subliniind faptul “ca se va lupta pentru interesele Ministerului Apararii si va supune atentiei toate problemele cu care ministerul se confrunta in momentul de fata.” Bla-bla-uri! Parlamentul Romaniei se imbogateste cu un alt general. Pacat ca dl. Dobritoiu parea chiar ca-i pasa de viitorul armiei romane, era parte din sistemul militar, insa a preferat sa se salveze in loc sa se sacrifice pentru apararea onoarei si demnitatii militare. Iar ceea ce-si propune dansul din pozitia de presedinte al Comisiei pentru Aparare, Ordine Publica şi Siguranta Nationala din Senat sunt vise taica, vise! CE MAI SPUNE DL. DOGARU ?! Dupa ce l-a iritat pe “micul Titulescu” – prin conditiile aberante si ultimative transmise Premierului in numele CNSC (nu si in numele sindicalistilor militari – pe care nu i-a consultat in mod democratic si statutar), mai de curand dl. Dogaru se ocupa de posturi pe blogul personal, preluate pentru multiplicare si pe site-ul SCMD. Voalat, acesta ne pregateste sufleteste pentru 24 ianuarie 2013. Ce nu poate sau nu vrea dl. Dogaru sa accepte este “atitudinea” sindicalistilor care s-a transformat cu timpul din increderea in lideri si hotararea de a-si cere drepturile furate de basescu-boc-seitan-m.sarbu-oprea si ciracii lor in consolare, dezgust si tristete. Trecerea timpului nu face parte din atuurile noastre. Am fost mintiti, amagiti si batjocoriti aproape la fel (prin cinism) de actuala putere, precum au facut-o cei din pdl, unpr si udmr (macar de la acestia stiam ce “interes” au pentru “reorganizarea armatei Romaniei”, iar aici nu trebuie uitat sprijinul basescului!). Miscarea sindicalistilor militari va fi mai putin vizibila astazi, dupa ce am sustinut “fara rezerve” actuala putere. Am ales sa dam votul nostru plin de speranta (altadata era un “vot negativ”) in locul absenteismului sau al votului nul ca forma civica de protest. Doar gesturile extreme, individuale, urmate de miscari sindicale de amploarea celei din 24 ianuarie 2011, mai pot sensibiliza memoria Premierului. Eu am propus “un mars al tacerii” inainte cu doua saptamani de data alegerilor parlamentare din 9 decembrie. Din diverse motive: organizatorice, financiare, de oportunitate si/sau “de onoare” am ales sa asteptam. Se pare ca acest lucru ne va aduce sfarsitul. Timpul, asa cum am mai spus, nu mai este demult aliatul nostru! Incet-incet disparem “pe cale naturala”, precum este dorinta basescului si a marilor asasini ai lumii, iar instrumente precum boc se vor gasi mereu. 
VA DORESC SARBATORI FERICITE, SANATATE SI IUBIRE DIN PLIN!
 LA MULTI ANI!"

miercuri, 14 decembrie 2011

Avertisment transmis domnilor ministri ai M.Ap.N., M.A.I. si Directorului General al S.R.I.


14.12.2011

Tovarasi reprezentanti ai partidului-stat,

In executarea ordinelor F.M.I., ati dovedit exces de zel in  destructurarea sistemului national de aparare, reusind sa mariti numarul de rezervisti de la 144.500 in octombrie 2009, la 187.000 astazi.
Ati dat afara, fara drepturi, si veti continua sa o faceti, jandarmi, politisti, pompieri tineri si, la 45 de ani, militari angajati pe baza de contract, toti fara drept de pensie anticipata, ajutor de somaj, fara posibilitatea recuperarii drepturilor banesti restante, toti dati afara din apartamentele in care stateau cu chirie, pe motiv ca sunt locuinte de serviciu. Va bateti joc de cadrele cu varste intre 50-55 de ani, obligandu-i sa treaca in rezerva, desi pe Legea 263/2010 ar trebui sa treaca la 60 de ani, obligandu-i sa accepte statutul de ”anticipat” si oferindu-le pensii la calendele grecesti sau un ajutor de somaj mascat in asa zisa ”pensie provizorie”, inexistenta din punct de vedere legal. Ne-ati limitat dreptul la munca, prin Legea 329/2009 si, practic, ni l-ati anulat prin prevederile Legii 263/2010.
Ne-ati luat, pe sest, in mai 2010, dreptul legal la o a doua pensie, pe baza vechimii in munca, realizata dupa trecerea in rezerva. In perspectiva alinierii salariale a militarilor si politistilor activi la omologii lor din NATO, ati intrevazut beneficiul: ati redus si continuati sa reduceti numarul activilor (de aici suplimentarea fondurilor de pensie, pentru viitorii pensionati, nu pentru marirea pensiilor aflate déjà in plata, cum cred naivii) iar pe noi, rezervistii, ati hotarat sa ne transformati in balast, adica in civili, “asistati” (pe Legea 119/2010) sau ”beneficiari” (pe Legea 263/2010) adica pomanagii, civili, fara identitate, ai statului, dependenti exclusiv de punctul de pensie. Si aceasta pentru ca legile noastre ocupationale prevedeau cresterea pensiilor, proportional cu cresterea salariala la activi. Aceasta este in fapt miza, nu problema cuantumului, adica a sumelor incasate astazi, pe care o fluturati diversionist in fata presei si in tribunale.
Mizati pe manipulare psihologica si pe razboi de imagine. De asemenea, pe cunosterea psihologiei colective a militarului foarte in varsta, déjà atins de dementa senila sau a celui fara studii adevarate. De asemenea, ati mizat pe principiul caprei vecinului, adica pe psihologia colectiva a romanului.
Doi ani de zile ati dus razboiul impotriva “nesimtitilor de militari cu pensii nesimtite de 20 de milioane”, pentru a va face aliati din prosti, ca sa urle de bucurie ca desfiintati structurile militare una dupa alta, ca le furati rezervistilor dreptul dobandit numit grad militar si dreptul dobandit, in egala masura proprietate, numit pensie militara. Ati vrut sa ne transformati in civili, dependenti exclusiv de punctul de pensie, desfiintandu-ne legile ocupationale, abrogate la 1 ianuarie 2011 si reducandu-ne pensiile cu 18-69%. Pentru asta ati apelat la un principiu inexistent, acela al retroactivitatii legii, promovand legea anticonstitutionala si antieuropeana 119/2010, cu caracter retroactiv, si inventand absurda “recalculare” ceea ce, din punctul de vedere al legislatiei si tratatelor europene la care Romania este parte, inseamna pur si simplu Discriminare.
Ati fost invinsi prin hotararea definitiva si executorie a Curtii de Apel Cluj din 28 septembrie 2010, care a oprit definitiv si executoriu anticonstitutionala recalculare, suspendand H.G. 735/2010. Din acel moment, continuarea recalcularii era ilegala, dar ati comis ilegalitatea, emitand intre 27 decembrie 2010 - 6 ianuarie 2011 deciziile nule de drept (pentru ca va era interzis sa le emiteti, recalcularea fiind interzisa) prin care ne-ati facut pensiile zob, unii dintre camarazii nostri decedand din aceasta cauza. Ati fost din nou invinsi prin Hotararea ICCJ din 7 ianuarie 2011 si toate minciunile dvs. in privinta principiului erga omnes, raspandite cu spume la gura in media, nu v-au fost de nici un folos, decat eventual au folosit mancatorilor dvs. de rahat, pe care i-ati rasplatit cu stele de generali si “contratorpilori”.
Din 8 ianuarie 2011, ati schimbat tactica. Ati renuntat la actiunea “poporul contra nesimtitilor de rezervisti cu pensii nesimtite” si ati declansat operatiunea “rezervisti tăntălai contra rezervisti adversari”. In conditiile in care Legea 263 a fost blocata, prin blocarea Legii 119/2010, ca urmare a desfiintarii H.G. 735 iar legile noastre ocupationale au fost abrogate, toate pensiile militarilor, cu data de 7 ianuarie 2011, au intrat ilegal in plata, ca transfer de fonduri fara acte justificative. Pe fond, v-ati permis sa cedati ultimatumului SCMD din 24 ianuarie 2011, ca sa revenim la situatia din decembrie 2010, doar in cuantumul pensiilor, nu si legal, prin prorogarea Legilor 164/2001 si 179/2004. Si daca tot ne luam pensiile ilegal, v-ati permis sa afirmati manipulatoriu ca faceti dreptate in sistem si sa mariti, pe ici pe colo, in mod nejustificat, pensiile catorva, mintind ca e vorba de 90%. In fudulia lor, pentru ca prostul pana nu-i fudul, nu e prost destul, unii au muscat momeala, acceptand cu bucurie, in schimbul renuntarii la calitatea de militar in rezerva, pensii marite real sau doar promisiunea de marire cu data de 1 ianuarie 2012, nesesizand ca le-ati luat calitatea de militar in rezerva si i-ati transformat in simple slugi politice. De asemenea nu au sesizat ca ati introdus in context cuvantul REGULARIZARE. Ceea ce inseamna returnarea, la un moment dat, a sumelor care constituie diferenta fata de suma de drept, ca “foloase necuvenite din drepturi de pensie”. Ati mizat, in aceasta operatie, pe mentalul tăntălăului ca el, si numai el, marele Gogu, merită mult mai mult decat toti ceilalti camarazi, pentru ca a fost mare sculă pe basculă in cine stie ce bransa. Ati mizat pe disperarea celui caruia i se apropie funia de par, ca, peste 10-20 de ani, nimeni nu va mai sti ca a facut umbra pamantului degeaba, pe mentalitatea celor care rescriu istoria, punandu-se in centrul ei, si i-ati cumparat, in dispretul total fata de calitatea de militar, umplandu-i cu grade de generali in rezerva, ordine, si decoratii inutile.
Toate acestea au avut drept scop aburirea noastra, sa nu vedem ca principala operatie este tentativa disperata de a legitima ilegalitatea prin asa zisa REVIZUIRE. Prin aceasta incercati sa legitimati deciziile de pensie ilegale, nule de drept, date pe asa zisa “recalculare”. Ati incercat sa ne prostiti sa renuntam la procese, ca n-ar mai avea obiect, ati dat ordine precise judecatorilor ce hotarari sa ia, dar nu ati reusit si SCMD a mers inainte, avand peste 4000 de procese in prima instanta castigate si 597 in recurs, la Curtile de Apel. Cu alte cuvinte, 597 de membri ai SCMD, prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, s-au intors la statutul de militar in rezeva si la deciziile de pensie anterioare, stabilite prin vechile legi ocupationale astazi abrogate.
In aceasta situatie, slugile de la Curtea Constitutionala nemaifiind de ajuns, ati luat cu asalt ICCJ si tagma judecatorilor, mergand cu amenintari, pana la sanctiuni disciplinare daca ne mai dau castig de cauza, si ati pus-o pe madam Macovei nr.2, pe nume Kovesi, sa introduca la ICCJ Recursul in interesul legii. In mod surprinzator, ICCJ  a dat hotararea in favoarea noastra, in ziua de 12.12.2011, ingropand definitiv Legea 119/2010, blocand astfel toate prevederile referitoare la militari din Legea 263/2010, implicit operatiunea numita REVIZUIRE si deschizand perspectiva recunoasterii legilor noastre ocupationale.
Daca am fi pierdut la ICCJ, hotararile tribunalelor ar fi venit pe banda impotriva noastra. Castigand, este posibil ca numarul de 597 de militari in rezerva sa creasca rapid. Oricum, va avertizam ca ne vom judeca la Curtea de la Luxemburg si la CEDO, pentru ca vrem redobandirea tuturor drepturilor noastre, prin prorogarea legilor noastre ocupationale. Va avertizam ca vom lupta si pentru pastrarea cuantumului pensiilor crescute, pentru ca sunt tot un drept dobandit, plata fata de lege urmand sa fie facuta de catre cei care au comis ilegalitatile, rasturnand piramida ierarhiei militare.
Pe cale de consecinta, inainte de a avea textul hotararii ICCJ, va avertizam sa renuntati la operatiunea numita REVIZUIRE si la trimiterea in bloc a deciziilor de revizuire care sunt nule de drept din acest moment, pentru ca, in caz contrar, va vom face raspunzatori in fata legii.
Pe tantalaii care va admira ii avertizam ca, pana la restabilirea dreptului, doar membrii SCMD, care castiga - si vor castiga matematic in justitie - isi vor redobandi si onoarea si demnitatea militara si drepturile decurgand din calitatea de militar in rezerva, ei urmand a fi supusi REGULARIZARII adica si regulati si cu banii luati, pentru ca o pensie de 20 de milioane declarata “nesimtita” ieri, facuta “simtita” la 40 de milioane astazi si inghetata definitiv, nu va mai valora doi bani in 2015 cand noi, membrii SCMD, vom fi obtinut si consideratia si pensiile similare omologilor nostri din NATO.
Batalia continua, tovarasi, 2012 este an decisiv pentru dvs. ca politicieni si asa cum v-ati ciocnit de SCMD atunci cand ati vrut sa faceti un partid de aplaudaci al rezervistilor din toate structurile, va veti ciocni de SCMD si atunci cand seful vostru, mergand pe eterna tactica ruseasca, va apela la Forumul civic al lui Putin. Atunci, in alegeri, veti constata ca SCMD este coloana vertebrala a societatii civile constiente si veti pierde matematic, indiferent cate voturi veti cumpara sau fura. De aceea, ar fi in avantajul dvs., sa renuntati cat mai e timp, sa obligati Guvernul si Legislativul sa proroge legile 164/2001 si 179/2004, pentru ca rahatul ilegalitatilor pe care ati inceput sa-l rostogoliti impotriva noastra pe 28 decembrie 2008 a capatat, intre timp, dimensiunile unei haznale uriase, aruncand Romania in haos juridic. Oricum, va prevenim ca, daca dati drumul asa cum s-a prevazut, pe 31 decembrie a.c., la grosul deciziilor de revizuire, le vom contesta in bloc si vom indemna nu numai pe membrii SCMD ci pe toti rezervistii care se afla in procese pe aceasta tema, sa completeze, in situatia in care le scade pensia, modelul de ordonanta presedintiala pe care l-au elaborat juristii nostri pentru ca, prin decizii ale tribunalelor, pe durata bataliei in justitie, pensiile noastre sa nu scada.
Urandu-va, nu in politica ci in viata, “La multi ani!”, ca sa apucati sa fiti pedepsiti pentru bataia de joc la care ne-ati supus si pentru genocidul comis déjà, va salut, fara respect.

Honor et Patria! Vae victis!

PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) Mircea DOGARU

vineri, 29 octombrie 2010

Niciodată sa nu spui ca mai rau nu se poate … Sau optimistul spune ca aceasta este cea mai buna lume posibila, iar pesimistul ii raspunde: mi-e teama ca ai dreptate!

De Ioan Mircea Pascu
Am asistat astazi la un spectacol la care nu imi imaginam vreodata, nici in visele mele cele mai rele, ca voi asista! Este vorba, din pacate, de “sarbatorirea” Zilei Armatei!
Anul acesta, spre deosebire de anii anteriori, am putut da curs invitatiei primite in calitate de fost ministru al apararii, asa ca am participat.
Prima “surpriza” a venit rapid: toti membrii marcanti ai UNPR erau prezenti si imbracati in … uniforme militare!? Si dl. Nicolicea (in grad de locotenent colonel), dar si dnii Marian Sarbu si … Cristian Diaconescu (colonel de justitie militara!?!). Toti erau mandri nevoie mare si isi etalau gradele cu ostentatie.
Eu stiu ca dreptul de a purta uniforma il au doar fostii ofiteri activi, nu si cei din rezerva, si numai daca in ordinul de trecere in rezerva este mentionat expres acest lucru! Se vede ca, in cazul lor, fie nu s-a respectat acest ordin, fie s-a modificat “corespunzator” … Oricum, cred ca prin acest gest – nu l-am vazut pe dl. General (cu doua stele) Ontanu – acest partid nu va scapa de eticheta unei formatiuni militaro-politice, cu tot ce tine de aceast statut, ca sa nu mai spun nimic despre cat ne-am luptat pentru asigurarea controlului civil asupra organismului militar, pentru a fi admisi in NATO! (Cineva imi si spunea ca o persoana de la NATO a si stras atentia asupra involutiei parcurse de Romania in acest domeniu, tocmai ca urmare a inlocuirii civililor cu militari la conducerea ministerului!?)
Dar, “suprizele” nu s-au oprit aici, caci punctul central al intregii ceremonii l-a constituit … decorarea premierului de ministrul apararii – aflat in subordinea sa – cu o medalie, pentru, tineti-va bine, “atentia si grija acordate Armatei”!? In raspunsul sau, premierul a multumit si a aratat cat de atasat este de Armata, cat de mult conteaza domnia sa pe prestigiul militarilor romani, care contribuie la prestigiul international al tarii etc etc. Sigur, asa este, insa sa primesti o medalie pentru ca reduci salariile cu 25%, ca stergi dintr-un condei drepturi castigate de militari, adesea cu sange, mi se pare inacceptabil. Iar ca spectacolul sa fie si mai supra-realist, in cuvantul sau, dl. General Iliescu, sef la o organizatie de veterani arondata UNPR, a ridicat in slavi grija guvernului pentru Armata, grija pe care guvernele anterioare se presupunea ca nu au aratat-o ….!?
Cu alte cuvinte, la rana s-a adaugat si insulta: ce daca v-am taiat salariile si bugetul – aflat astazi in cea mai mare suferinta de la revolutie incoace – voi trebuie sa fiti multimiti si sa spuneti ca mai vreti! Asta e umilinta!
Cum a fost posibil sa se ajunga atat de jos? Explicatia am primit-o pe loc, atunci cand Generalul Roman, comandantul Corpului de la Cluj, care, pe vremea cand eram ministru nu ma slabea nicio clipa cu problemele lui, acum aproape ca m-a daramat, cand s-a grabit sa ajunga in preajma dnei … Udrea (aflata acolo probabil ca membru al cabinetului si sustinator moral al premierului confruntat cu o mare emotie …) sa ciocneasca un pahar de sampanie si sa schimbe cateva vorbe, in speranta ca nu va fi uitat, atunci cand va trebui  …!?
Pacat, credeam ca militarii au mai multa demnitate! Eu am plecat intotdeauna de la aceasta premisa si, ca atare, am cautat sa le-o respect cat am putut de mult! Si, drept urmare, am facut si treaba: am intrat in NATO!
“Surprizele” probabil ar fi continuat, insa eu am decis sa ma retrag discret, sa nu stric buna dispozitie a distinsilor invitati …