Ofițerii americani, loviți de reducerile de personal

Pensiile militarilor: loialitatea, un drum cu sens unic

În 2014 au fost disponibilizați 22.000 de militari americani

Reducerile la care Congresul SUA a supus bugetul Apărării se repecutează în special asupra soldelor și a pensiilor plătite după retragerea militarilor, scrie New York Times. Armata SUA este marcată și de o reducere a numărului de militari. În acest an, numărul lor total a scăzut de la 530.000 la 508.000, fiind programată o nouă reducere de 20.000 de militari pentru 2015. În acest ritm, armata SUA va ajunge să numere 450.000 de militari în 2019, cea mai mica forță începând din anii celui de Al Doilea Război Mondial.

În acest an au fost retrași din armata 1.188 de căpitani și 550 de maiori.

”Este vorba despre toată viața mea”

The New York Times oferă exemplul căpitanului Elder Saintjuste, un imigrant haitian care s-a înrolat în armată și a participat la trei misiuni în Irak, unde a petrecut de două ori Crăciunul. Saintjuste a petrecut 20 de ani în armată și a fost înștiințat că va fi retras, ca parte a programului de reducere a numărului de militari. El a considerat că se poate retrage cu o pensie de căpitan, însa s-a înșelat; pentru că nu a avut acest grad suficienți ani, nu va primi decât o pensie de sergent, adică 1.200 de dolari pe lună.

”Am muncit, m-am sacrificat, mi-am riscat viata și ei m-au îndepărtat ca și cum astea nu ar conta. Nu mi-am pierdut doar slujba, este ca și cum soția te-ar părăsi brusc fără să-ți spună de ce o face. Este vorba despre toată viața mea”, spune Sainjuste.

”Este cultura noastră, familia noastră și limbajul nostru. Mulți dintre noi sunt aici din anii liceului. Am dat totul, familiile noastre au dat totul, iar ei nu ne-au întins decât mâna și ne-au spus ’Multumim’”, spune căpitanul Bill Moore, care lucrează în domeniul informatiilor militare.

Te recrutează cu tot felul de promisiuni

Mulți dintre ofițerii trecuți acum pe linie moartă au un dosar impecabil și nu își pot explica de ce tocmai ei au fost cei eliminați, având în vedere că până în 2013 erau selectați ofițerii ce au comis abateri disciplinare. Majoritatea celor de care armata SUA se debarasează acum sunt ofițeri promovați în toiul războiului din Irak, atunci când mulți căpitani tineri se retrăgeau din armată datorită epuizării și trebuiau să fie înlocuiți. De aceea, majoritatea celor care sunt acum concediați sunt militari care s-au oferit voluntari și doreau să urmeze o carieră în armată. Sunt vizați însă și absolvenți de West Point (3 cazuri de căpitani).

”Te recrutează cu tot felul de promisiuni, fie ele beneficii sau ceva mai confuz, ca faptul de a fi parte dintr-o instituție foarte importantă. Îți sprijină familia și o obișnuiesc cu un anume stil de viață. Oamenii devin parte a unei culturi cazone, izolate. Iar apoi îți iau toate astea. Nu sunt suprinsă că se simt înșelați”, spune Beth Bailey, profesor la Temple University.

Armata încearcă să ofere compensații materiale, uneori de până la 100.000 de dolari, și un preaviz de luni de zile, pentru a le permite militarilor să-și găsească o slujbă în civilie. Căpitanii care au peste 20 de ani vechime primesc o pensie plină, însă cei care nu au o vechime de opt ani (atat este necesar pentru a te retrage cu gradul de căpitan) ies la pensie cu gradul precedent, cel mai adesea sergent.

”Mă pot trezi falită. Îmi ajutam fiica să-și plătească facultatea. Acum e pe cont propriu. Nu m-as fi gândit la asta. Acum mă gândesc că armata încearcă să economisească bani pe spinarea noastră”, spune Tawanna Jamison, 43 de ani, căpitan de șapte ani, care va primi o pensie de 2.200 de dolari (de sergent) în loc de 4.500 de dolari (cea de capitan).

”În Irak și Afganistan am sărit din avioane, m-am antrenat. Plecam atât de devreme și mă întorceam acasă atât de târziu încât nu-mi vedeam familia în timpul săptămânii și nu primesc nimic acum”, spune capitanul Nathan Allen, interpret și ofițer de informații, care a muncit frecvent câte 15 ore pe zi, nu a asistat la nașterea copiilor fiind în misiune în Afganistan și a cărui familie s-a mutat de 10 ori. Acum sotia lui are nevoie de consiliere pentru a menține unită familia.

”Au avut nevoie de noi să luptăm cu talibanii. Acum nu mai au nevoie și ne retrag brusc sprijinul. Se pare că loialitatea este aici o stradă cu sens unic”.

Economii de miliarde de dolari

Un studiu al Pentagonului arată că Armata ar putea economisi intre 1,8 si 4,4 miliarde de dolari pe an daca ar majora beneficiile militarilor in timpul carierei si nu atunci cand acestia se retrag, scrie The Washington Post. Acum, Pentagonul cheltuieste 34% din buget pentru plata soldelor si a pensiilor.

Sistemul de retragere a militarilor americani s-a schimbat foarte putin in ultimii 70 de ani si prevede o vechime de cel putin 20 de ani pentru o pensie intreaga. Lideri de la Washington considera ca acest sistem nu mai corespunde reducerii efectivelor, dupa razboaiele din Irak si Afganistan. Insa tocmai aceasta stabilitate a sistemului a fost cea care a atras un numar mare de voluntari sau ofiteri de cariera.

Veteranii ruși: ”Suntem aruncaţi de parcă am fi nişte prezervative folosite”

Într-un articol publicat la începutul acestui an, Der Spiegel vorbea despre situația militarilor în retragere din Rusia și oferea chiar exemplul veteranilor din trupele de elită Spetsnaz, scriind că guvernul de la Moscova nu depune mari eforturi pentru a asigura loialitatea acestor trupe. Luptătorii din rândul trupelor Spetsnaz sunt plătiţi între 1.000-2.500 de euro pe lună. Mulţi luptători, după ce se pensionează, sunt nevoiţi să se angajeze ca agenţi de pază deoarece pensiile oferite de stat sunt prea mici pentru a trăi doar de pe urma lor, undeva in jur de 170 de dolari pe luna. Unii dintre foştii soldaţi devin depresivi şi alcoolici. La una dintre întâlnirile veteranilor, foarte bogată în sticle de vodcă, unul dintre foştii luptători şi-a mărturisit indignarea: „Suntem copii Kremlinului. Dar când nu mai avem acelaşi randament suntem aruncaţi de parcă am fi nişte prezervative folosite”.

Imperativele modernizării armatelor

Problemele cu care se confruntă veteranii ruși și americani vin în condițiile în care armatele celor două state susțin că se modernizează.

Rusia se află în plin proces de modernizare a forțelor armate, afectat puternic însă de corupția din sistem. Programul de modernizare se extinde pe perioada 2011-2020. Principalii beneficiari ai programului sunt forțele nucleare strategice, iar apoi apărarea aeriană, comunicațiile, sistemele de recunoaștere și programul generației a cincea de avioane multirol.

De partea cealaltă, armata SUA se confruntă cu reduceri bugetare. Având în vedere că modernizarea forțelor nucleare este o proritate și la Washington, la fel și investiția în noi tehnologii, rămâne ca elementul uman să suporte cele mai mari consecințe ale reducerii fondurilor.

Există și situații aflate la polul opus. Spre exemplu, circa 50% din bugetul canadian al Apărării este utilizat pentru plata salariilor și pensiilor militarilor. Salariul unui sergent canadian este de 65.000 de de dolari canadieni, în timp ce salariul unui sergent dintr-o altă țară NATO, Franța, este echivalent cu 26.000 de dolari candieni. Cheltuielile mari pentru salarii înseamnă fonduri mai puține pentru achiziția de echipamente. Astfel, Canada investește aici doar 14% din bugetul apărării, în timp ce SUA investesc 25%, Franța 28,6%, iar Marea Britanie 23,1%.

Preluare : http://scmdfiliala1sector1.blogspot.ro/

duminică, 16 noiembrie 2014