Demers al SCMD catre AVOCATUL POPORULUI

Demers al SCMD catre AVOCATUL POPORULUI

                             Catre,

AVOCATUL POPORULUI

Domnul Victor CIORBEA

Domnule Avocat al poporului,

Ma adresez dvs., in mod deosebit in baza experientei pe care ati acumulat-o ca avocat in cauzele care ii opun de 5 ani structurilor guvernamentale pe militarii disponibilizati, in rezerva sau in retragere, cu si fara drept de pensie, proveniti din toate structurile de aparare, ordine publica si siguranta nationala.

Bulversarea unui sistem functional, echitabil si stabil, apreciat de structurile europene si NATO, prin aberanta legislatie a regimului Boc-Basescu, potrivnica multor principii de drept si prevederilor constitutionale, a provocat nu numai discriminari, inechitati inimaginabile, haos legislativ, dar a si pus actuala guvernare intr-o situatie imposibila. Singura solutie pentru revenirea integrala la normalitate ar fi promulgarea Legii pensiilor militare de stat, in forma propusa de structurile active si de organizatiile rezervistilor militari si politistilor.

Pe cale de consecinta va rog sa recomandati Guvernului Romaniei accelerarea acestui demers legislativ.

Anexez prezentei un punctaj de probleme de natura legislativa, privind cazul in speta.        

Cu deosebita stima,

Col. (r) dr. DOGARU MIRCEA

PRESEDINTELE SCMD

ANEXA 

PUNCTAJ DE PROBLEME PRIVIND PENSIILE MILITARILOR IN REZERVA SI RETRAGERE

I. Aspecte privind actele normative elaborate in perioada 2010-2011

- Nerespectarea legislatiei UE care recunoaște fără rezerve dreptul unor categorii socio-profesionale (magistrați, militari, polițiști) la un regim aparte în domeniul pensiilor (Dir. nr. 2003/41/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 2003, privind pensiile ocupaționale). De remarcat ca, prin decizii succesive, CCR recunoaste acest drept  magistratilor (atribuindu-le un “statut constitutional”) si comisarilor de conturi (!).

- Incalcarea prevederilor legislatiei existente la momentul emiterii noilor acte normative, respectiv a Constituției României/2003  (art. 11 alin (2), art.15 alin. (2), art. 20 alin (2), art. 44 etc. ) și a art. 5 din Legea nr. 287/2009 (Codul Civil): „Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene. În materiile reglementate de prezentul cod, normele dreptului Uniunii Europene se aplică în mod prioritar, indiferent de calitatea sau statutul părţilor.”

- Legea nr. 119/2010, privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, HG nr. 735/2010, OUG nr. 1/2011 si Legea nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii au dus la:

          - nerespectarea principiului neretroactivitatii legii, deoarece au afectat drepturile de pensie stabilite anterior in mod corect si legal prin Legea nr. 164/2001 si nr. 179/2004;

          - incalcarea principiului drepturilor deja castigate - principiu consacrat in legislatia interna de-a lungul timpului, desi nu este statuat “expresis verbis” in vreun act normativ, dar materializat in legi (spre exemplu, tot in domeniul pensiilor, Legea nr. 19/2000, art. 180, alin (7), reglementa cuantumul cel mai favorabil al pensiei, conform acestui principiu care a fost preluat si de Legea nr. 263/2010, art. 169, pct. 5); Prin urmare, acest principiu a fost recunoscut tuturor pensionarilor - mai putin militarilor!

           - institutia Avocatului poporului, in concluzia Raportului special pentru anul 2012 mentioneaza: “aplicarea legislatiei de eliminare a pensiilor de serviciu s–a facut cu nerespectarea textului din Constitutie ce a reprezentat temeiul legal, iar masura preconizata a aduce economii la buget a adus de fapt cheltuieli anuale suplimentare  de cca 1 mld de lei”

          - aplicarea irationala si absurda a principiului contributivitatii unei situatii ipotetice “ca si cum ar fi existat”, in fapt militarii si politistii nu au contribuit la sistemul public de pensii pentru ca au facut parte dintrun alt sistem care nu prevedea aceasta obligatie, iar acum este prezentat ca si cum militarilor li se face o favoare (alaturi de agricultori!), in sensul ca desi nu au contribuit la asigurarile sociale li se asigura totusi un “ajutor social”

           - incalcarea grosolana a principiului nediscriminarii cetatenilor, in baza oricarui criteriu de orice natura. Activitatea militarilor nu s-a desfasurat in baza legislatiei muncii, ci au fost de natura contractuala. Ei si-au respectat pe deplin contractele semnate de-a lungul carierei, incepand cu accederea in institutiile militare de invatamant. Statul roman, in regimul Basescu – Boc, cu siguranta nu!  Militarii nu au avut carnete de munca. Prin urmare nu se poate reconstitui cu precizie si exactitate volumul veniturilor realizate in cariera. Parte din documentele de evidenta s-au distrus conform legilor in vigoare si nu pot fi reconstituite;

          - aparitia unor situatii de neimaginat intr-un stat “normal” – dupa recalculare, revizuire si regularizare parte dintre subofiteri si maistrii militari (cu deosebire proveniti din aviatie, radiolocatie, servicii secrete etc) au pensii mult mai mari decat unii ofiteri cu grade superioare (colonel si lt. colonel)! De asemenea, detasarea in economia nationala a personalului militar navigant si drepturile militarilor angajati pe baza de contract nu au fost luate in considerare! De aici rezulta ca legislativul nu a cunoscut pe deplin specificitatea domeniului legiferat;

          - infaptuirea unor abuzuri greu de acceptat intr-o societate bazata pe respectarea legii – pe baza unor acte inexacte sau false cu totul, parte dintre militarii in rezerva beneficiind de pensii uriase. Legalitatea a fost inlocuita cu “pila” si arbitrariul! Doar la nivelul Capitalei, Casa de pensii sectoriala a MApN plateste lunar pensii cu 500.000 euro mai mult decat inainte de recalculare, revizuire si regularizare;

 CEDO, prin deciziile sale, a hotarat în sensul că, din moment ce principiul legalităţii semnifică existenţa unor norme interne suficient de accesibile,

 precise şi previzibile, preeminenţa dreptului impune necesitatea determinării faptului dacă, pe terenul aplicării dispoziţiilor art. 1 din Protocolul nr. 1, ce garantează dreptul de proprietate, a fost realizat un just echilibru între

interesele generale ale comunităţii şi imperativele asigurării protecţiei 

drepturilor fundamentale ale individului. Or, un asemenea echilibru nu poate

fi asigurat decât în măsura în care ingerinţa litigioasă a respectat principiul legalităţii şi nu a fost arbitrară. Este limpede pentru cine vrea sa vada ca 

acest principiu nu a fost respectat, iar arbitrariul este clar ca lumina zilei;

- Ciuntirea arbitrara a pensiilor  militarilor s-a suprapus peste o alta incalcare 

grava a Constitutiei prin Legea nr. 329/2009, care a limitat drastic dreptul la 

munca a militarilor care au fost disponibilizati fortat, la o varsta tanara, 

pentru a indeplini conditiile de aderare la NATO. Initial li s-a permis sa 

cumuleze o pensie mica valoric cu un salariu modest de la o primarie sau

prefectura. Din 2009, prin aparitia Legii 329 (cap. IV), nu mai beneficiaza de

acest drept. Acesti militari, prin pregatirea profesinala anterioara, nu se 

califica pentru piata muncii in domeniile private. Aceste companii nu opereaza

 cu tancuri, tunuri sau complexe de rachete!

II. Necesitatea elaborarii unei noi legi a pensiilor militare de stat

- respectarea prevederilor directivelor UE prin care se recunoaste statutul

special al militarilor si politistilor in plan socio-profesional (dreptul european prevaleaza asupra dreptului intern);

- realinierea Romaniei la sistemul pensiilor militare de stat caracteristic 

statelor membre NATO (o exceptie: Germania - unde militarii au totusi un  

capitol special in legea comuna);

- militarii activi din Romania au un regim profesional special (munca nenormata

cu solda fixa, disponibilitate 24 de ore din 24, 7 zile pe saptamana, munca in 

orice fel de conditii, limitarea drastica prin legea statutului a unor drepturi si libertati fundamentale de care se bucura ceilalti cetateni, imposibilitatea 

realizarii unor venituri suplimentare etc. ) regim plin de restrictii si sacrificii 

pentru ei si familiile lor,  dar care nu prevede masuri compensatorii pe masura 

activitatii militarilor si politistilor. Pensia militara ar putea fi una dintre ele;

- nevoia de dreptate si reparare a unor nereguli majore savarsite in ultimii ani

prin actele normative abuzive ale regimului Basescu – Boc;

- eliminarea discriminarilor dintre militari introduse de HG 1019/2010, privind conditiile de munca, act normativ ce se aplica doar celor trecuti in rezerva dupa data de 01.01.2011, in timp ce conditiile de munca au fost aceleasi pentru toti 

militarii, indiferent de data trecerii in rezerva;

- titularii de pensii de urmas in baza dispozitiilor art. 23 si art. 77 alin (3) din 

Legea nr. 80/1995, privind statutul cadrelor militare, sunt in prezent exclusi de la noile reglementari, pensiile lor fiind “inghetate” la nivelul anilor in care au fost stabilite. In acea perioada, inainte de 2011, logica reglementarii era bazata pe

conexiunea dintre solda militarilor activi si pensia rezervistilor. Aceasta 

conexiune trebuie restabilita, avand in vedere mai multe argument, logice si 

legale:

·        Militarii in rezerva sunt in continuare in evidenta de mobilizare

a tarii, ei putand fi oricand chemati in activitate pana la 

implinirea varstei de 65 ani, in situatii de mobilizare sau razboi;

·        Gradul militar are expresie financiara in solda de grad conform prevederilor art. 7 din Anexa VII a Legii nr. 284/2010, legea cadru privind salarizarea personalului bugetar:

(1)       “Pentru gradul militar pe care îl deţine, ca drept al titularului şi recunoaştere în plan social, personalul militar, respectiv poliţistul şi funcţionarul public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, beneficiază de soldă de grad, respectiv de salariul gradului profesional deţinut.” Legea nu distinge intre militarii activi si militarii in rezerva, iar un principiu de drept statueaza ca acolo unde legea nu distinge, nimeni 

 SEFUL DEPARTAMENTULUI  JURIDIC AL SCMD

Col (r)

           Monica CALOIAN

http://paginajuridicascmd.blogspot.ro/