Maior (rtr) MIKLOS CAROL (1951 - 2025)

 

                 SINCER CONDOLEANȚE!

 Cu durere anunțăm încetarea din viață a celui care care care a fost

                  

Maior (rtr) MIKLOS CAROL

(13 decembrie 1951 - 12 februarie 2025)

RIP

Dumnezeu să-l odihnească!

Sincere condoleanțe familiile îndurerate!

B.Op. F1 SCMD Beiuș

SINCERE CONDOLEANȚE!

 Cu tristețe anunțăm încetarea din viață a celui care a fost

Plutonier adjutant șef (rtr) VASILE CONDESCU

02. 10. 1954 - 18.08.2024

DUMNEZEU SĂ-L ODIHNEASCĂ!

SINCERE CONDOLEANȚE FAMILIEI ÎNDOLIATE!

B.Op. SCMD Beiuș

SINCERE CONDOLEANȚE!

 Cu durere anunțăm încetarea din viață a celui care a fost

Maior (rtr) SEVER PORGE

(8 august 1953 - 15 iunie 2023)

Dumnezeu să-l odihnească!

Sincere condoleanțe familiei îndurerate!

B.Op. F1 SCMD Beiuș

SINCERE CONDOLEANȚE! A ÎNCETAT DIN VIAȚĂ TRAIAN BURAN

          O veste tristă am primit ieri - colegul și prietenul meu, plutonier adjutant șef în retragere BURAN TRAIAN, Nea Traian, cum îi spuneam cu drag și respect, și nu doar eu, a încetat din viață pe un pat de spital, în urma unei probleme grave de sănătate, după două luni de luptă să rămână în viața. Din păcate, viața a pierdut...

BURAN, Traian. Plutonier adjutant șef. Subșef al Muzicii Militare Beiuș. Instrumentist clarinet, vioară.

S-a născut în 26 mai 1939 în satul Mușca, comuna Lupșa, județul Alba. Este fratele lui Buran Panfil, de asemenea muzicant militar, plutonier adjutant șef, plecat șe el dintre noi „Am activat la Muzica militară a regimentului Beiuș în perioada 1957 – 1995, pe funcțiile de muzicant instrumentist, muzicant șef și subșef al Muzicii militare. 

Tata a fost miner la minele de aur din Roșia Montană, dar nu cu contract de muncă și doar periodic, iarna, pentru că avea și pământ (3 hectare) și se ocupa de cultivarea lui. Era un pământ slab, în pantă, dar îl lucra. Când a ajuns la vârsta pensiei, el nu a beneficiat de pensie, așa că a avut o viață grea.

Mama a fost casnică, a avut mult de lucru, fiind mamă a zece copii. O dată pe săptămână făcea pâine în cuptor și cocea vărzare cu prune, varză, brânză etc. Erau foarte gustoase, le așteptam cu mare nerăbdare. Aveam și război de țesut, iar mama făcea haine pentru toată familia. Ne făcea cămăși și alte haine, pe care le cosea la mașina de cusut.

În familie au fost zece copii, eu fiind al șaptelea născut. Frații mai mari au fost de mare ajutor în gospodărie. Erau mineri, iar surorile erau casnice și muncitoare. Din cei cinci feciori, am rămas singur, din cele cinci fete, au mai rămas două.

Școala generală am început-o la Mușca (clasele I – IV) și am terminat-o la Lupșa (clasele V – VII). Pe la vârsta de 5 – 6 ani, am avut primul contact cu muzica. Mama a făcut o clacă cu cânepa și s-a terminat cu o petrecere, unde Gheorghea lui Salvine era ceteraș bun și a cântat la petrecerea noastră de seara până dimineața, lucru care m-a cucerit. Nu l-am slăbit din priviri toată noaptea, până când am adormit. Imediat, m-a preocupat cum să fac să cânt și eu. Am făcut tot felul de improvizații de vioară, până când tata a văzut că nu abandonez și l-a chemat pe unicul constructor de viori, Aronu’ Corobețului, care făcea viori, și mi-a adus într-o straiță trei viori de diferite mărimi, din care una a rămas la noi. În momentul în care a rămas la noi, era bine acordată și arcușul dat cu sacâz. Însă pe parcurs s-a dezacordat, iar arcușul nu mai avea aderență la corzi, așa că am abandonat. Dar frații mei mai mari au auzit că arcușul trebuie dat cu rășină, așa că au remediat această problemă, dar vioara a rămas dezacordată. Raportul între corzi nu se putea realiza. Cineva mi-a acordat vioara, dar nu știu cine, și am reluat încercările. Nu era nimeni care să mă ajute, dar tata mă încuraja (”hai că-i bine, parcă se înțelege ceva”). Încet, încet, am ajuns să leg un fragment de melodie într-o singură coardă. Am studiat ca un copil fără busolă, dar cântam descifrabil pe la 10 – 12 ani.

La Crăciunul din 1951 și 1952, eram colindător. Pe la noi, se obișnuia să se meargă la colindat un grup de colindători și o vioară, iar după colindă, când erau fete în casă, se cânta de joc și băieții din grupul de colindători jucau fetele.

Anul 1953 a fost un moment de trecere de la muzica după ureche la muzica pe note. Am intrat în Școala Militară de Muzică, unde am fost repartizat ca instrument principal la clarinet, iar instrument secundar la vioară. Clarinetul mi-a fost drag din clipa în care l-am auzit prima dată. Profesor era un foarte bun clarinetist de la muzica reprezentativă a armatei, așa că am ținut pasul cu pregătirea instrumentului. La vioară am fost luat de șeful școlii, Colonel Baie Tiberiu, care era din Cluj, eu fiind din regiunea Cluj. M-a simpatizat și s-a ocupat de mine, dar nu a reușit mare lucru, pentru că eu pornisem cu o poziție a instrumentului necorespunzătoare, așa că mi-a fost greu să corectez poziția, iar șeful școlii, profesorul meu de vioară, a fost mutat de la București la Cluj-Napoca. După plecarea lui la Cluj, am rămas la un alt profesor, Nicolae Oancea (care era dirijorul corului de operetă din București) cu care am făcut și teoria muzicii.

În anii III și IV de școală, am făcut armonie cu profesorul Anastasie Danu. Încă din primii ani de școală, mă interesa cum să aduc muzica din faza de auz în faza vizuală, punerea sunetelor pe note. Prima melodie pe care am scris-o a fost „Țarina de la Abrud”.

Anul V l-am făcut la Muzica regimentului de la Beiuș, ca elev în practică. Muzica regimentului avea un efectiv de aproximativ 25 de instrumentiști, cu un echilibru sonor foarte bun. Când mergeam în fruntea regimentului și cântam marșul „Triumful învingătorului”, vibrau acoperișurile și geamurile clădirilor de pe strada Burgundia Mare, o stradă îngustă, cu casele foarte apropiate.

Muzica din Beiuș l-a avut ca șef în acea vreme pe Căpitanul Mișu Ilie, iar subșef pe Plutonierul-major Mareș. Compoziția formației era, în ordinea partiturii, următoare: la flaut – Roșca Dumitru, Horvath Ioan, Chendereș Viorel și Trașcă Miron; clarinet – Mareș, Pogor Gheorghe, Savin, Buran Traian, Sava Constantin, Dragoman, Nenciu Constantin și Popescu Dumitru; fligorn-trompetă – Cojocaru Petre, Babin Aurel, Rotaru Petre, Voinea Constantin, Bucurenciu, Buran Panfil, Anghelache, Olăieru și soldat Klein Martin; tenori – Vișoiu Modest, Lengyel Francisc, Vasile Gabriel, Ursuț Marcel, Luca Pavel, Georgescu Ionel și Drăguș (saxofon); corn – Furnea, Ispas Gheorghe, Burcea Stelică, Chircă și Parfenie Marcel; trombon – Nichita și Popescu Ion; bas – Oprea Radu, Ivan, Gavrilaș și Comănescu Mihai; tobe – Olteanu Mircea și soldat Vloga.

Pe tot parcursul activității mele, i-am avut ca șef al muzicii militare pe Căpitanul Mișu Ilie (până în anul 1968) și pe Căpitanul Boldiș Zoltan, până în anul 1995. Din 1968 până în 1995, când m-am pensionat, am deținut funcția de subșef al Muzicii, cu atribuțiile șefului de Muzică în lipsa acestuia. În anul 1995 Muzica militară a regimentului, din ordinul Marelui Stat Major, a fost desființată. Unii ne-am pensionat, alții au fost numiți pe alte funcții în cadrul regimentului.

Am activat ca instructor în unitate la brigăzi artistice, coruri și formații instrumentale. În orașul Beiuș, am activat la Casa de Cultură ca instructor la formația de acompaniament pentru soliștii vocali, printre care: Florica Bradu, Florica Ungur, Viorica Flintași, Traian Hurgoi, Voichița Mihoc, Irina Mihoc și Daniela Rada. O altă formație,  cu profil de estradă, a fost la Casa Armatei. De asemenea am instruit formații la Spitalul Orășenesc Beiuș, apoi la Cooperativa Muncitorul, la fabrica 7 Noiembrie, la Tărcaia și la Clubul Copiilor”.

A făcut parte din Fanfara cercului Militar Beiuș până în mai 2008, când aceasta și-a încetat activitatea. A condus Taraful „Codrulețul” al Cercului Militar Beiuș până în anul 2009.

În ultima vreme, bolnav fiind, totuși a participat la întrunirile Muzicii Militare din Beiuș, cu ocazia Zilei Muzicilor Militare. 

A fost un excepțional instrumentist, înafară de instrumentele învățate în școală, cântând la vioară, saxofon și pian. Era atât de bine pregătit teoretic și practic, încât, conform contemporanilor săi, „scria pe note ce vorbeai”.

Ani de zile a fost membru al formației „Simbol”.

Din păcate, firul vieții sale s-a întrerupt, chemat fiind să cânte în Fanfara Îngerilor...

DUMNEZEU SĂ-L ODIHNEASCĂ!

SINCERE CONDOLEANȚE FAMILIEI ÎNDURERATE!

SINCERE CONDOLEANȚE!

 Cu durere anunțăm încetarea din viață a celui care a fost

Maior (rtr) Adrian BOGDAN

Dumnezeu să-l odihnească!

Sincere condoleanțe familiei îndurerate!

SINCERE CONDOLEANȚE!

 

 Cu tristețe anunțăm 

încetarea din viață a colegului nostru 

Plutonier adjutant șef (rtr) CONSTANTIN STĂNOIU

Secretar al B.Op. Filiala 1 SCMD Beiuș

14 septembrie 1947 - 4 aprilie 2022

Bunul Dumnezeu Să-l Odihnească!

Sincere condoleanțe familiei îndurerate!

B.Op. F1 SCMD Beiuș

SINCERE CONDOLEANȚE!

 

 Cu tristețe anunțăm 

încetarea din viață a colegului nostru 

Plutonier adjutant pr. (r) Iosif GERGELY

Bunul Dumnezeu Să-l Odihnească!

Sincere condoleanțe familiei îndurerate!

B.Op. F1 SCMD Beiuș

SINCERE CONDOLEANȚE!

  Cu tristețe anunțăm 

încetarea din viață a colegului nostru 

Plutonier adjutant principal IOAN ILEA

Bunul Dumnezeu Să-l Odihnească!

Sincere condoleanțe familiei îndurerate!

B.Op. F1 SCMD Beiuș

LA MULȚI ANI, DOMNULE GENERAL MAIOR CORNELIU MIHAI LUNGU!

 

LUNGU, Corneliu Mihai***. General maior dr. (r). S-a născut la 6 aprilie 1940, în orașul Sibiu.

A urmat Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, Școala Superioară de Ofițeri din Sibiu și Academia de Înalte Studii Militare din București, promoția 1974. A absolvit facultatea de drept. A absolvit un curs postuniversitar NATO, la Roma, în 1994. Cunoaște limbile italiană, engleză și maghiară.

A îndeplinit următoarele funcții de comandă în cadrul Armatei Române: comandant Batalion de Cercetare (Târgu Mureș, 1978), comandant Regiment Mecanizat (Beiuș, 1978-1982), comandant al Diviziei 1 Mecanizate București, comandant al Diviziei 2 Mecanizate Craiova și comandant al Diviziei 11 Mecanizate Oradea. Între anii 1994-1997 este numit Inspector General al Armatei Române, iar între 1997-2001 lucrează în calitate de diplomat-atașat al apărării la Budapesta. În 1989 a obținut gradul de general maior. În 7 iunie 2001 a trecut în rezervă, prin decretul prezidențial 416/07.06.2001.

A publicat lucrări în domeniul strategiei militare și al fenomenului militaro-politic contemporan în reviste de specialitate. A realizat filme de instrucție pe peliculă de 16 mm. Este un iubitor al culturii și un promotor al unor inițiative, în urma cărora s-au realizat și dezvelit statuia ecvestră a voievodului Mihai Viteazul[1] și bustul Generalului Traian Moșoiu, ambele în municipiul Oradea.

”Am văzut lumina zilei la 6 aprilie 1940 în municipiul Sibiu. Părinții mei, funcționari publici, români adevărați, au fost preocupați în permanență de educația mea și a fratelui meu Mircea. La terminarea cursurilor școlii elementare din municipiul Blaj, înainte de a păși treptele liceului, tatăl meu s-a impus categoric : ”Băiete, alege între a fi procuror, ofițer al armatei române sau preot.” Am optat pentru Liceul Militar "Dimitrie Cantemir” din orașul Breaza, județul Prahova. Nu am nicio amintire în care să-mi fi dorit să fiu altceva decât ofițer al armatei române. La absolvirea liceului militar, am urmat "Academia Trupelor Terestre”, cu sediul la Sibiu. La 23 august 1960 am fost înaintat la gradul de locotenent, repartizat la Târgu Mureș, comandant pluton cercetare. Din acest moment a început cariera militară, angrenat practic în procesul de instrucție și educație. Anul 1974 marchează un moment deosebit - am absolvit Academia de Înalte Studii Militare din București și am fost numit la comanda unei unități militare speciale din Târgu Mureș. Ulterior am urmat cursuri post-academice în țară și străinătate, cursuri intensive în domeniul limbilor străine. În ianuarie 1976 am fost promovat și numit comandant al R. 23 Mc. Beiuș, județul BIHOR. Am făcut primul pas mare în domeniul tactic al "câmpului de luptă”. Avean doar 35 de ani. Cadrele minunate din regiment erau adepte ale noului și iubitoare deopotrivă a actului de cultură, a condescendenței militare cât și a unui nivel înalt al capacității de luptă a regimentului. Toată admirația față de populația orașului, față de familiile cadrelor, față de organele administrației locale ale orașului. Rămân în amintirea mea primarii : Clepce, Butuc și Popa. Mă mîndresc cu toate cadrele din regiment, care în perioada 1976-1981 au fost alături de mine în ridicarea regimentului de la Beiuș la un nivel demn. Rezultatele n-au întîrziat. Aprecierile eșaloanelor superioare confirmau că regimentul de la Beiuș devenise o adevărată "academie” în pregătirea cadrelor. Meritul este al acelor cadre care comandau subunități sau asigurau buna funcționare a statului major al unității. Anii au trecut, ascensiunea celor merituoși s-a văzut. Astăzi sunt generali în rezervă, și îmbrățișez, pe distinșii generali : Gheorghiu, Cioară, Huchiu, Ghica, Bârloiu, Cătănici. Nici un regiment din țară nu poate prezenta asemenea realizare. De asemenea, îmbrățișez toți ofițerii, maiștrii militari și subofițerii care astăzi sunt pensionari și sunt în orașul Beiuș. Pentru cei care ne-au părăsit, mă descopăr respectuos.

Rezultatele de la Beiuș și cele ulterioare m-au promovat la comanda Diviziei 2 Mecanizate Mihai Viteazu–Craiova, în 1988, Diviziei 1 Mecanizate Tudor Vladimirescu București, în decembrie 1989, la comanda Diviziei 11 Mecanizate Cărei din Oradea, în 1990. Odată cu numirea Ministrului Civil al Apărării în 1993, s-a înființat Inspectoratul General al Armatei, structură subordonată nemijlocit ministrului și care asigura actului de conducere al ministrului civil. În calitate de inspector general, funcție în care am fost numit, eram și consilierul principal al ministrului. În anul 1997, luna noiembrie, am intrat în diplomație în Europa Centrală. Prin discreție, maniere și abilitate diplomatică am reușit să fiu operativ în permanență. Mă gîndesc mereu cu emoție la tot ce-am realizat în întreaga mea carieră militară. Am iubit și iubesc nespus de mult haina militară, onoarea și demnitatea militară, demnitatea României, țara care m-a ocrotit, Ardealul care m-a născut. Nu acord nici un minut dușmanilor țării mele din interior și exterior. Arma armatei nu este emoția. N-are momente nici de relaxare nici de emoție, n-am fost și nici nu vom fi vreodată cîntăreți de poezie politică, armata este eternă, nu face nimic cu umilință, nu admite zîmbete de complezență. Să ne felicităm că România este membră NATO.

Armata va face gesturi de reverență numai în fața poporului român, respectiv Parlamentului României. Suntem convinși: a fi învingători nu-i de ajuns. Trebuie să scriem istorie !”

Referințe: - Bradu, Mircea. Stanik Istvan. Monografia județului Bihor. Vol. III. Oameni din Bihor. Editura Arca, Editura Universității din Oradea. Oradea, 2010. P. 160; - Interviu, februarie 2020.  (S. S.)

---

[1] Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Oradea a fost amplasată în 1994 în Piața Unirii din Oradea. A fost realizată de sculptorii Alexandru Gheorghiță și Georgeta Caragiu și turnată din 8,5 tone de bronz.  Statuia a fost finanțată „printr-o contribuție lunară de până la 7% din venit, timp de 6 ani, a cadrelor militare și personalului civil din 13 unități militare aparținând Diviziei 11 Mecanizată”.  În 14 mai 2019, statuia lui Mihai Viteazul din Piața Unirii din Oradea a fost dată jos de pe soclu de către municipalitate, stârnind supărarea ofițerilor în rezervă din oraș. Pe soclul liber a fost amplasată statuia Regelui Ferdinand I, dezvelită pe 23 mai. În: ”Adevărul”, 15 mai 2019.

SINCERE CONDOLEANȚE!

 Cu tristețe anunțăm 

încetarea din viață a colegului nostru 

Plutonier adjutant (r) Florian BROȘTEAN

Bunul Dumnezeu Să-l Odihnească!

Sincere condoleanțe familiei îndurerate!

B.Op. F1 SCMD Beiuș

SINCERE CONDOLEANȚE!

 Cu tristețe anunțăm încetarea din viață, 

în dimineața zilei de 1 aprilie 2021, 

a colegului nostru

Locotenent colonel (r) Petre KOVACS

24 februarie 1947 - 1 aprilie 2021

Bunul Dumnezeu Să-l Odihnească!

Sincere condoleanțe familiei îndurerate!

B.Op. F1 SCMD Beiuș

SINCERE CONDOLEANȚE!

Suntem alături de colegul nostru 

Plutonier adjutant (r) șef STELIAN BURCEA 

în imensa durere pricinuită de pierdere fiului său 

BURCEA GIGI 

59 de ani - decedat în Italia.

Înmormântarea va avea loc azi 11 iunie, ora 12.00,

la Capela Municipală din Beiuș.

SINCERE CONDOLEANȚE!

SINCERE CONDOLEANȚE!

Cu tristețe anunțăm încetarea din viață, 

în dimineața zilei de 12 decembrie 2019, 

a colegului nostru

Locotenent colonel (r) Gheorghe BALOG

24 aprilie 1949 - 12 decembrie 2019

Bunul Dumnezeu Să-l Odihnească!

Sincere condoleanțe familiei îndurerate!

B.Op. F1 SCMD Beiuș

SINCERE CONDOLEANȚE!

Cu tristețe anunțăm încetarea din viață, 

în dimineața zilei de 10 decembrie 2019, 

a colegului nostru

Maior (r) Marian PIETRIȘ

7 septembrie 1959 - 10 decembrie 2019

Înmormântarea va avea loc vineri 13 decembrie 2019. ora 13.00

Bunul Dumnezeu Să-l Odihnească!

Sincere condoleanțe familiei îndurerate!

B.Op. F1 SCMD Beiuș

SINCERE CONDOLEANȚE!

La 5 mai 2019, la numai 65 de ani, după atâtea lovituri de la viată si o grea suferintă, 

sufletul camaradului nostru 

Locotenent colonel (r) AUREL VESA 

ofiter de infanterie promotia 1976 

s-a ridicat la Ceruri. 

Transmitem familiei sincere condoleante si întreaga noastră compasiune. 

Ne rugăm ca bunul Dumnezeu să le dăruiască mângâiere si întărire sufletească.

 Dumnezeu să-l odihnească în pace!

B. Op.

Sincere condoleanțe!

Cu adâncă tristețe anunțăm încetarea fulgerătoare  din viață a colegului nostru

Lt.col.(r) VALER TONCEAN

21.01.1955 - 03.02.2019

Înmormântarea va avea loc marți 5 februarie 2019 ora 15.00, Capela Hasas.

DUMNEZEU SĂ ÎL ODIHNEASCĂ!

Sincere condoleanțe familiei īndurerate !

B.Op.  F1 Beiuș

SINCERE CONDOLEANȚE!

Cu tristețe anunțăm

 încetarea din viață a celui care a fost 

un coleg și un OM deosebit, 

Plutonier Adj. Principal IOAN BRIAHNĂ 

11.10.1947 - 28. 06. 2018

BUNUL DUMNEZEU SĂ-L ODIHNEASCĂ!

Sincere condoleanțe familiei îndurerate!

B. Op.

E X T R E M A   U R G E N T A !

CATRE TOTI MEMBRII SI ALIATII S.C.M.D.

Doamnelor si domnilor,

Dezbaterile si votul pe Proiectul de inlocuire a Proiectului de aprobare ca lege a OUG nr. 59/2017 vor avea loc numai in ziua de miercuri 27 iunie 2018. Aceasta, deoarece, luni 25 iunie a.c., se va dezbate motiunea de cenzura. Drept urmare, am obtinut, datorita domnului deputat USR – Dumitru LUPESCU, (caruia ii multumim inca o data, pentru sprijin, pe aceasta cale) dreptul de a asista la dezbaterile Camerei Deputatilor doar pentru respectiva zi –miercuri 27 iunie 2018.

Va transmitem alaturat 4 documente care contin argumentele respingerii prin vot a OUG nr. 59/2017 pe care noi am numit-o a MARII TRADARI NATIONALE.

Argumentele ne-au fost solicitate de cativa deputati din toate partidele. Ele sunt grupate sub titlul:”Catre doamnele si domnii deputati, indiferent de culoare politica”.

Fiind timp suficient pana miercuri 27 iunie a.c., va adresam rugamintea de a transmite acest grupaj, direct sau in format electronic, tutror deputatilor care va reprezinta in Parlament, indiferent de apartenenta lor sau de simpatiile dvs. politice.

Cu mentiunea ca, asa cum i-am dat in judecata pe ministrii Muncii si Apararii, noi, S.C.M.D., vom contesta, legal, votul de aprobare, ca lege, a monstruozitatii juridice, anticonstitutionale si antinationale numita OUG nr. 59/2017.

Honor et patria! Vae victis!

Presedintele S.C.M.D.

Col. (r) dr. Mircea DOGARU

CATRE DOAMNELE SI DOMNII DEPUTATI, INDIFERENT DE CULOARE POLITICA

Doamnelor si domnilor deputati,

In vederea exprimarii unui vot in deplina cunostinta de cauza, in sedinta de miercuri 27 iunie a.c., adica in vederea respingerii Proiectului de inlocuire a Proiectului legislativ privind adoptarea ca lege a OUG nr. 59/2017, va transmitem urmatoarea BIBLIOGRAFIE, obligatorie pentru intelegerea caracterului anticonstitutional si antinational al OUG nr. 59/2017...

CURTEA CONSTITUTIONALA S-A PRONUNTAT ASUPRA PENSIILOR MILITARE DE STAT!

-    In atentia membrilor Guvernului care fac pe genunchi Ordonante de Urgenta neconstitutionale –

            Doamna si domnilor,

            V-ati permis sa marcati aniversarea unui veac de la eroica rezistenta si marea biruinta a militarilor romani la Marasesti printr-un val de minciuni si laturi politice aruncate cu toata forta de reactie a Statului si a trompetelor dvs., infiltrate, in televiziunile private asupra componentelor Sistemului de Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala!

            Dupa ce ne-ati plans pe umar 7 ani si v-ati jurat ca indreptati nedreptatile si blamul aruncate asupra noastra de Basescu si Boc, ati redeclansat brusc exact acelasi program, cu aceleasi metode pestilentiale de manipulare a opiniei publice si ne-ati anulat, practic, Legea nr. 223/2015 a pensiilor militare de stat. O lege care nu este a lui Oprea si nici n-a fost facuta “pe genunchi” cum spune Dragnea, ci a fost gandita si elaborata, timp de 3 ani, cu concursul tuturor cadrelor militare in activitate si in rezerva de majoritatea parlamentara PSD-PNL, coordonatori fiind ministrii Apararii – Corneliu DOBRITOIU (PNL) si Mircea DUSA (PSD). In iunie 2015, legea a fost votata in unanimitate de toti membrii Parlamentului, majoritate si opozitie, cu exceptia fostului consilier al lui Victor PONTA, Remus CERNEA. Promulgata in iulie 2015, legea, care trebuia sa anuleze toate discriminarile din sistem, nu a fost aplicata niciodata, deoarece Victor PONTA a decis amanarea aplicarii pentru 01.01.2016, creind premizele distrugerii legii prin Art. 40 al OUG 57/2015, a Guvernului Ciolos. Distrugerea definitiva a rezervei, prin decuplarea soldei de rezervist de la soldele celor aflati in activitate se face astazi prin Ordonanta Vasilescu, cea care legifereaza absurdul, dubla impozitare, discriminarea militarilor si politistilor fata de civili si discriminarea in cadrul aceleiasi categorii.

            Totalitatea incalcarilor Constitutiei de catre Ordonanta Vasilescu, insultatoare, nedreapta si anticonstitutionala, va face obiectul adresarii noastre catre Presedintele Romaniei, ca arbitru, pe care il vom contacta in virtutea atributiei d-sale de sesizare directa a CCR. In Avocatul Poporului, deputati si senatori, nu mai avem incredere.

            Ca ultim gest de bunavointa fata de dvs., fostii nostri aliati, astazi pasibili de a fi considerati drept tradatori ai nostri, ai Romaniei si ai Aliantei Nord-Atlantice, va atentionam ca ati batut campii si in privinta deciziilor CCR. Drept dovada, publicam cateva fragmente, referitoare la pensiile militare de stat din…

DECIZIA NR. 20/02.02.2000 A CCR

(in dosarul 5A/2000)

Fragmente

"Curtea Constitutionala retine ca instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare si pentru magistrati nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv, ea constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale carora trebuie sa li se supuna militarii si magistratii.

Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunand militarilor si magistratilor obligatii si interdictii pe care celelalte categorii de asigurati nu le au. Intr-adevar acestora le sunt interzise activitati ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care sa le asigure posibilitatea efectiva de a-si crea o situatie materiala de natura sa le ofere dupa pensionare mentinerea unui nivel de viata cat mai apropiat de cel avut in timpul activitatii.

............................................................................................................

Un alt element comun care justifica in mod obiectiv si rezonabil un tratament juridic asemanator al magistratilor si al cadrelor militare, inclusiv in ceea ce priveste regimul de pensionare, il reprezinta riscul pe care il implica exercitarea profesiilor respective, ambele avand un rol esential in apararea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept. In considerarea riscurilor la care se expun in exercitarea atributiilor lor militarii si magistratii.

............................................................................................................

Curtea Constitutionala constata, pe de alta parte, ca reglementarea in vigoare a pensiei de serviciu pentru militari, ca si cea a pensiei de serviciu pentru magistrati, cu diferentele pe care aceasta pensie le prezinta fata de pensia comuna de asigurari sociale, nu constituie o incalcare a principiului egalitatii cetatenilor in fata legii, principiu prevazut de art. 16 alin. (1) din Constitutie. Aceasta constatare se bazeaza pe specificul comun al activitatii militarilor si magistratilor, care, astfel cum a rezultat din analiza anterioara a dispozitiilor constitutionale si legale aplicabile, impune celor doua categorii profesionale obligatii si interdictii severe, precum si riscuri sporite, ceea ce justifica in mod obiectiv si rezonabil o diferentiere a regimului juridic de pensionare fata de regimul stabilit pentru alti asigurati care nu sunt supusi acelorasi exigente, restrictii si riscuri.

............................................................................................................

Curtea Constitutionala constata ca, fata de asemanarile subliniate anterior intre situatia cadrelor militare si cea a magistratilor, avandu-se in vedere si caracteristicile comune ale statutelor aplicabile acestor categorii profesionale, care au determinat in mod obiectiv reglementarea prin lege, in mod aproape identic, a pensiei de serviciu, nu se poate identifica o ratiune suficienta care sa justifice aplicarea unui tratament diferit magistratilor fata de cadrele militare permanente, astfel cum s-a procedat prin art. 198 din noua lege a pensiilor, care abroga reglementarea privind pensia de serviciu a magistratilor.

............................................................................................................

diferenta de regim juridic ce se creeaza intre pensia magistratilor si pensia militarilor constituie, in conditiile infatisate prin considerentele anterioare, o incalcare de catre legiuitor a egalitatii de tratament juridic, ceea ce, in absenta unei determinari obiective, este contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, in intelesul conferit acestui text constitutional prin dispozitiile actelor internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte. Intre acestea figureaza si prevederile referitoare la nediscrimieste ale art. E din partea a V-a a Cartei sociale europene revizuite, al caror cuprins, conturat prin dispozitiile corespunzatoare ale anexei, cuprinde si dispozitia conform careia "O diferenta de tratament pe un motiv obiectiv si rezonabil nu este considerata ca discriminatorie".

            Doamna si domnilor,

            Intr-o tara normala, condusa de oameni normali, nici n-ar mai trebui sa ne adresam CCR pentru ca raspunsul exista si ar fi trebuit sa-l cunoasteti. Intr-o tara insa, condusa de ambuscati si tradatori, spre disparitie statala, suntem obligati nu atat prin prisma intereselor noastre, cat datorita juramantului de credinta si de sange facut Patriei, sa intervenim.

            Pentru a evita declansarea pe fata a unui conflict deschis, rezervisti-Guvern si majoritatea parlamentara, cu grave pierderi politice pentru dvs., va rog respectuos sa retrageti urgent anticonstitutionala, ticaloasa si tradatoarea Ordonanta de Urgenta Vasilescu si sa-i retrageti, de asemenea, pe toti acoperitii dvs., mancatori de dejectii pe seama militarilor, care actioneaza in media pe post de “jurnalisti” si “analisti”. Altfel, vom fi obligati sa le dezvaluim interesele, averile, gradele si apartenenta … externa.

Honor et patria! Vae victis!

Presedintele S.C.M.D.

Col. (r) dr. Mircea DOGARU

Nr._______ din ______________________                                                          Ex.nr.___

TRIBUNALUL BUCURESTI                                                                

SECTIA  A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

DOMNULE PRESEDINTE,

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (în continuare SCMD), cu sediul inBucuresti, str. Bogota,  nr. 6, Sector 1, in temeiul dispozitiilor art. 28, alin (2) din Legea nr. 62/2011, privind dialogul social, in numele membrilor sai de sindicat, in calitate de reclamant, în contradictoriu cu paratul VASILESCU LIA-OLGUTA, ministrul muncii si justitiei sociale, in solidar cu paratul Ministerului Muncii si Justitiei Sociale, ambii parati cu sediul in str. Demetru I. Dobrescu nr.2, Bucuresti, sector 3, formulam următoarea

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

prin care solicitam pronuntarea unei hotarari privind:

recunoaşterea dreptului pretins, respectiv actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat prin raportare la majorarea soldelor cadrelor militare in activitate, conform prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015  cu abrogarea art.VII din OUG.59/2017 referitor la art.59 din Legea nr.223/2015 si

sanctionarea demersurilor nelegale de care se face vinovata parata VASILESCU LIA-OLGUTA, prin intreaga campanie mediatica de impotriva rezervistilor, sustinuta in perioada mai – decembrie 2017, pentru sustinerea initiativelor legislative neconstitutionale si discriminatorii, vizand modificarea Legii nr. 223/2015 (Proiectul Legii nr. 153/2017 prin art 40, retras doar in urma solicitarii exprese a conducerii PSD, OUG nr. 59/2017 si urmatoarele; OUG nr. 82/2017,  OUG nr. 103/2017si  OUG nr. 116/2017.

Adoptarea OUG nr. 59/2017, care a modificat Legea nr. 223/2015 a incalcat:

o   art.14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care interzice tratarea in mod diferit a persoanelor aflate in situatii comparabile comparabile (dosar CEDO/18.02.1991 Fredin contra Suedia nr.1, seria A, nr.192 si Dosar/23.11.1993 Van der Mussele contra Belgia, seria A nr.70) in speta militari si magistrati;

o   Decizia CCR nr.20/2000, dosar 5A/2000, care a decis ca nu se poate identifica o ratiune suficienta care sa justifice aplicarea unui tratament diferit intre pensia magistratilor si  pensia militarilor;

o   prevederile Constitutiei Romaniei: art.1 alin.5, art.2 alin.2, art.4 alin.1, art.11 alin.1 si 2, art.16 alin.1 si 2, art.30 alin.6 si 7, art.31 alin.1 si 2, art.41 alin.2 si 3, art.42 alin.1 si 2, art.44 alin.1-4, art.53 alin.1 si 2, art.61 alin.1, art.115 alin.1, 2,4 si 6, art.118 alin.1 coroborat cu art.61 alin.1.

In raport de prevederile legale sus-mentionate, invocam exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor OUG nr. 59/2017, intrucat apreciem ca acest act normativ exclude aplicarea dispozitiilor Legii nr.223/2015, respectiv actualizarea pensiilor militare, (in fapt solda de rezervist) prin raportare la majorarea soldelor cadrelor militare in activitate si prin lipsa de competenta in domeniu al ministrului muncii si justitiei sociale, ca initiativele paratei constituie un abuz

In consecinta, va rugam sa admiteti exceptia invocata de neconstitutionalitate a OUG nr. 59/2017 si sa trimiteti cauza spre competenta solutionare la Curtea Constitutionala.

            In fapt:

Demersurile legate de suspendarea actualizarii pensiilor militare de stat in functie de majorarea soldelor au constituit o imixtiune a ministrului VASILESCU LIA-OLGUTA si Ministerului Muncii si Justitiei Sociale in reglementarea unor dispozitii privind pensiile militare de stat, intrucat paratii nu au competenta in reglementarea pensiilor din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala. Nelegalitatea demersului ministrului reiese si din tentativa de a strecura, initial, continutul OUG nr. 59/2017, vizandu-i si pe magistrati, ca art 40 in proiectul Legii nr. 153/2017.

            Nelegalitatea demersului juridic este completata de discriminarea si lipsa de moralitate ce decurge implicit din aplicarea dispozitiilor OUG nr. 59/2017, care a modificat Legea nr.223/2015, tinand cont de faptul ca, incepand cu anul 2010, pensiile militare de stat au fost supuse in mod constant unor modificari legislative in detrimentul exclusiv al cadrelor militare in rezerva si retragere, modificari asupra carora ulterior s-a revenit, dar pentru unii dintre membrii nostri de sindicat prea tarziu, avand in vedere decesul acestora.

            Dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 223/2015, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne si Serviciul Roman de Informatii prin Casele de Pensii Sectoriale au exclusiv in competenta in competenta domeniul asigurarilor sociale pentru cadrele militare in rezerva si retragere din subordine, Ministerul  Muncii si Justitiei Sociale nemaivand competente in initierea sau punerea in aplicare a unor acte normative din acest domeniu, cu incepere de la 01.01.2016.

Aratam ca instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare nu a reprezentat un privilegiu, ci o compensatie partiala a inconvenientelor care rezulta din rigoarea statutelor speciale carora trebuie sa se supuna militarii, care sunt mult mai severe si mai restrictive decat pentru celelalte categorii de beneficiari ai sistemului de pensii:

-          Interzicerea activitatilor care le-ar putea aduce venituri suplimentare;

-          Asumarea prin juramant a posibilitatii pierderii vietii in exerecitarea atributiilor;

-          Riscul pe care il implica exercitarea profesiilor de catre cadrele militare din toate structurile de aparare, ordine publica si securitate nationala, pe plan intern si extern;

-          Retribuirea doar doar pentru 8 ore activitate/zi, in conditiile in care aceasta categorie profesionala este considerata in activitate 24 ore din 24;

-          Inexistenta militarilor si politistilor in Codul Muncii, cuvantul munca fiind inlocuit cu precizarea constitutionala, ca ei presteaza o” activitate pentru indeplinirea indatoririlor”, care nu poate fi taxata drept „ munca fortata” ( Constitutia Romaniei art. 42  alin 1 si 2) etc.;

Reglementarea prevazuta de Legea nr. 223/2015 nu a constituit o incalcare a principiului egalitatii in fata legii ci o diferentiere a regimului juridic de pensionare fata de regimul stabilit pentru alti asigurati, care nu sunt supusi acelorasi exigente, restrictii si riscuri. O asemenea interpretare tinde sa nege in substanta un drept prevazut de legiuitor in favoarea membrilor nostri de sindicat, devenit cert si lichid odata cu incetarea raporturilor lor de serviciu, care a fost recunoscuta si prin Decizia Curtii Constitutionale nr.20/02.02.2000, dosar nr. 5A/2000, ce interzice DISCRIMINAREA MILITARILOR FATA DE MAGISTRATI. 

Trebuie avut in vedere faptul ca militarii constituie singura categorie profesionala cu obligatii de serviciu  si dupa trecerea in rezerva, intrucat, in caz de necesitate, rezervistii sunt obligatoriu concentrati, refuzul constituind infractiune sanctionata de Codul penal.

Apreciem ca, in situatia noastra sunt aplicabile dispozitiile art.60 din Conventie, potrivit caruia „nicio dispozitie din prezenta conventie nu va fi interpretata ca limitand sau aducand atingere drepturilor omului si libertatilor fundamentale care ar putea fi recunoscute conform legilor oricarei parti contractante sau oricarei alte conventii la care aceasta parte contractanta este parte”.

Precizam ca, incepand cu anul 2010, legislatia adoptata a avut in vedere pe de o parte reducerea chetuielilor publice, iar pe de alta modificarea retroactiva a legislatiei in domeniul pensiilor militare, modificari care au afectat profund atat moral cat si material aceasta categorie profesionala, din 2010 si pana in prezent.

Nemultumirile noastre sunt legate de neintelegerea sau intelegerea defectuoasa a naturii juridice a pensiilor militare de stat( ca solda se rezervist, ce implica si continuarea activitatilor de pregatire militara), strans legata de particularitatile activitatii tuturor cadrelor militare din sistemul national de aparare, ordine publica si securitate nationala, pe care le putem sintetiza astfel: activitatea nu s-a limitat in timp la durata programului normal de lucru si nu a existat posibilitatea compensarii muncii prestate cu timp liber sau plati suplimentare; exercitarea prerogativelor constitutionale de aparare, ordine publica si securitate nationala se caracterizeaza prin continuitate; institutiile publice au obligatia legala de a asigura realizarea drepturilor prin dispozitiile in vigoare referitoare la specificul muncii prestate, importanta sociala si restrictiile aferente; expunerea cadrelor militare la un grad ridicat de stres, risc si boli profesionale.

            Consideram ca orice masura reparatorie trebuie sa priveasca un just echilibru intre interesul general si imperativele protectiei drepturilor fundamentale ale persoanelor, echilibru care nu este mentinut ori de cate ori, prin diminuarea sau limitarea drepturilor patrimoniale, persoanele trebuie sa suporte o sarcina excesiva si disproportionata.

            In sprijinul celor mentionate mai sus, aratam ca, ministrul si Ministerul Muncii si Justitiei Sociale prin adresa nr. 25183/RG/3266/LOV/2125/AMR/1914/DAS/11.09.2017, au raspuns la plangerea noastra prealabila administrativa nr.719/18.08.2017 si a precizat ca actele normative cu caracter special care stabilesc conditiile de acordare si formula de calcul a pensiilor de serviciu sunt diferite fata de conditiile de acordare si determinare a cuantumului pensiilor din sistemul public, reglementat de Legea nr. 263/2010.

            Cu toate acestea, prin Ordonanta de Urgenta nr.59/2017 privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, s-au modificat prevederile din toate actele normative care reglementeaza pensiile de serviciu, sub aspectul masurii de actualizare - in baza Legii nr.223/2015 se actualizau prin raportare la majorarea soldelor cadrelor militare in activitate - in sensul realizarii din oficiu, anual, numai cu rata medie anuala a inflatiei, in baza comunicarilor Institutului National de Statistica.

In temeiul Ordonantei de Urgenta nr. 59/2017, cuantumul net al pensiilor de serviciu nu poate fi mai mare decat media venitului net corespunzator venitului brut care a constituit baza de calcul a pensiei de serviciu, respectiv a indemnizatiei pentru limita de varsta, fara a se lua in calcul necesitatea catualizarii respectivului cuantum salarial, care se modifica in practica anual.

Paratii, prin adresa mentionata mai sus, au considerat ca Ordonanta de Urgenta nr.59/2017 elimina inechitatile dintre categoriile de pensionari, dat fiind ca majorarea pensiilor din sistemul public nu se realizeaza prin raportare la majorarea salariilor persoanelor aflate in activitate asa cum se procedeaza in cazul pensiilor de serviciu. In fapt, au introdus discriminarea rezervistilor, prin calculare pensiilor din net, nu din brut si dubla impozitare pentru cei a caror pensie trece in cuantum de 2000 mii lei. In plus, initiativa a dus la inghetarea pensiilor militare de stat pe viata, deoarece, introducerea sintagmei „indicator definitiv” exclude si alinierea acestora la indexarea pensiilor civile cu rata inflatiei

Toate considerentele mentionate mai sus au fost facute de Ministerul Muncii si Justitiei Sociale in conditiile in care, prin corespondenta pe care ne-au transmis-o au aratat ca au competente exclusiv in sistemul public de pensii, iar potrivit Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, gestionarea sistemului pensiilor militare se afla in responsabilitatea Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne si Serviciului Roman de Informatii, cheltuielile legate de plata pensiilor militare se fac din bugetele institutiilor mai sus-aratate, cu atributii in stabilirea, calculul si plata pensiilor din acest sistem.

Din punctul nostru de vedere, masurile de inghetare a pensiilor militare de stat dispuse prin  Ordonanta de Urgenta nr.59/2017 sunt masuri de oportunitate, care vizeaza exclusiv aspecte de ordin financiar, asa cum in trecutul apropiat au fost si masurile dispuse prin Legea nr. 119/2010 si OUG nr.1/2011, la care ulterior s-a renuntat, tot ca urmare a unor modificari legislative.

            In consecinta, solicitam admiterea actiunii asa cum a fost formulata, respectiv recunoaşterea dreptului pretins, respectiv actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat prin raportare la majorarea soldelor cadrelor militare in activitate,  conform prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/201, abrogarea art.VII din OUG. 59/2017 referitor la art. 59 din Legea nr.223/2015 si constatarea demersurilor nelegale ale ministrului VASILESCU LIA-OLGUTA, la care am facut referire in prezenta actiune.

In drept: Ne intemeiem acţiunea  pe dispoziţiile art. 1 si art.11 si  art.28(1) din Legea nr. 554/2004,  coroborate cu art. 96 C.pr.civ. Anexam prezentei actiuni copii după documentele invocate in actiune, conform cu originalul.

In dovedirea celor de mai sus intelegem sa ne servim de proba cu inscrisuri, precum si orice alte probe prevazute de lege.

Depunem prezenta actiune in 3 exemplare, necesare comunicarii.

Presedintele S.C.M.D.                                                    

          Col.(r) dr. Mircea DOGARU

CATRE

         CAMERA DEPUTATILOR

           Domnului Deputat Dorel-Gheorghe CAPRAR

Presedintele Comisiei pentru Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala

Domnule Presedinte,

In virtutea obligatiilor dvs. constitutionale, va solicitam sa analizati aspectele de neconstitutionalitate, mai jos prezentate, ale OUG nr. 59/2017, initiata ilegal de d-na ministru al Muncii, a carei competenta pe domeniul militar a incetat la 1.01.2016 si sa procedati in consecinta in vederea sesizarii Curtii Constitutionale .

SESIZARE DE NECONSTITUTIONALITATE

OUG promovata de ministrul Muncii si, prin urmare, Legea de aprobare a OUG sunt neconstitutionale deoarece:

1.     Incalca dispozitiile Art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului care “interzice tratarea in mod diferit a persoanelor aflate in situatii comparabile” (vezi Dosar CEDO/ 18.02.1991 Fredin contra Suedia nr. 1, seria A, nr. 192 si Dosar/23.11.1993 Van der Mussele contra Belgia, seria A, nr. 70) in speta comparabilitatea dintre magistrati si militari;

2.     Incalca stabilirea comparabilitatii de mai sus de catre Decizia CCR nr. 20/02.02.2000 (in Dosarul 5A/2000) care a decis ca: “nu se poate identifica o ratiune suficienta care sa justifice aplicarea unui tratament diferit magistratilor fata de cadrele militare permanente…, diferenta de regim juridic ce se creeaza intre pensia magistratilor si pensia militarilor, constituie … o incalcare de catre legiuitor a egalitatii de tratament juridic, ceea ce in absenta unei determinari obiective, este contrar prevederilor Art. 16 Al. 1 din Constitutie”;

3.     Incalca urmatoarele prevederi ale Constitutiei Romaniei:

·        Art. 1 Al. 5 privind “respectarea Constitutiei, a suprematiei sale”;

·        Art. 2 Al. 2 privind interdictia pentru un grup sau o persoana sa exercite “suveranitatea in nume propriu”;

·        Art. 4 Al. 1 privind obligatia de a apara “unitatea poporului roman si solidaritatea cetatenilor sai”, impotriva militarilor desfasurandu-se o dezgustatoare campanile de denigrare si umilire;

·        Art. 11 Al. 1 si 2 privind obligativitatea statului de “a indeplini intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte”, or, indemnul lansat prin OUG de Ministerul Muncii catre militari si politisti este sa treaca in rezerva pana la 15 septembrie a.c., ceea ce va duce la prabusirea flancului sudic al NATO;

·        Art. 16 Al. 1 si 2 privind egalitatea cetatenilor in fata legii, militarii si politistii fiind discriminati atat fata de magistrati cat si fata de pensionarii civili prin calcularea pensiei lor din net si nu din brut si prin anularea cresterii, care se face la civili prin cresterea punctului de pensie, militarii urmand sa aiba doar indexare cu rata inflatiei, iar civilii si indexare si crestere;

·        Art. 30 Al. 6 si 7 care interzic incitarea la discriminare si prevad ca libertatea de exprimare, in mod deosebit in media, nu poate prejudicia “demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine”;

·        Art. 31 Al. 1 si 2 privind dreptul cetatenilor la informare corecta, deoarece s-a mintit si se minte ca: Legea 223 care, in fapt, nici nu se aplica, aplicandu-se Art. 40 din defuncta OUG 57/2015, ar fi fost facuta “pe genunchi” de generalul Oprea, cand, in fapt, s-a lucrat 3 ani la ea de catre toate structurile specializate ale activilor si rezervistilor din Armata, Interne si Servicii, sub coordonarea ministrilor Corneliu Dobritoiu (PNL) si Mircea Dusa (PSD), a fost votata de toate partidele parlamentare, inclusiv de Liviu Dragnea si Lia Olguta Vasilescu si promulgata de dvs. la 1 iulie 2015; se arata pensii ale magistratilor si se minte ca sunt ale militarilor, se minte ca baza de calcul este 80% cand, in fapt, la militari este 65%, ca limita stabilita este 100% cand real este 85%, motiv pentru care, prin furt calificat, fals si uz de fals, au fost “topite” in pensia militara de stat, atat pensia privata (suplimentara), obligatorie pentru militari din 1967, cat si pensia civila pe baza de contributivitate la Casa Nationala de Pensii, transformata retroactiv in vechime militara; se minte ca datorita militarilor nu pot fi platite pensiile mici, cand militarii nu-si primesc pensia de la Casa Nationala ci din acumularile proprii, in cadrul sistemului, acumulari care sporesc continuu inclusiv prin decesul lor, cate 500 pe luna;

·        Art. 41 Al. 2 si 3 privind dreptul la protectie sociala si prestarea muncii in conditii deosebite sau specifice care prevad media zilei de lucru pentru civili de 8 ore, militarii, in schimb, fiind in activitate 24 de ore din 24, plata facandu-se insa doar pentru 8 ore;

·        Art. 42 Al. 1 si 2a privind interdictia ca “activitatile pentru indeplinirea indatoririlor militare” sa fie asimilate cu “munca fortata”;

·        Art. 44 Al. 1, 2, 3, 4 privind dreptul la proprietate, deoarece proiectele ministrului Muncii privind pensiile ignora complet definitia pensiei ca drept patrimonial dobandit in baza unuia sau mai multor contracte de munca incheiate; in mintea d-sale tot pensii ar fi si cele 3,3 milioane de indemnizatii de merit, inclusiv ale parlamentarilor, si ajutoarele sociale stabilite din “burta”, pentru nemunca, fara vreo legatura cu hiperbolizata contributivitate, cu punctul de pensie sau cu ideea de salariu;

·        Art. 53 Al. 1 si 2 privind conditiile restrangerii exercitiului unor drepturi (ex. dreptul la munca) sau al unor libertati;

·        Art. 61 Al. 1 conform caruia Parlamentul este “unica autoritate legiuitoare a tarii” un ministru substituindu-se si intregului Guvern si Parlamentului;

·        Art. 115 Al. 1, 2, 4 si 6 privind abilitarea Guvernului de a da ordonante si OUG cu motivarea urgentei care, aici, nu se sustine;

·        Art. 118 Al. 1, coroborat cu Art. 61 Al. 1 conform carora “Armata se subordoneaza exclusiv vointei poporului” nu Guvernului, care nu poate da ordonante de urgenta impotriva legilor sale organice ca institutie specifica a statului, etc.

Domnule Presedinte,

Va atragem, in plus, atentia ca respectiva OUG legifereaza dubla impozitare prin stabilirea pensiei militarilor, care urmeaza a fi impozitata, nu din brutul impozabil ci din net, dupa impozitare, si ceea ce este absurd, legifereaza INEXISTENTUL la modificarea Art. 59 din Legea 223/2015 prin precizarea ca, daca in urma indexarii cu rata inflatiei “rezulta un cuantum al pensiei mai mic, se pastreaza cuantumul pensiei aflat in plata”. Mai mult, militarii constituie singura categorie socio-profesionala cu obligatii de serviciu si dupa trecerea in rezerva, motiv pentru care, pensiile militare sunt, in fapt, solde de rezervist, strict legate de cresterea soldelor activilor. In mod justificat ele sunt actualizate cu cresterile salariale la militarii in activitate, pentru ca, in caz de necesitate, rezervistii sunt obligatoriu concentrati, refuzul atragand condamnarea penala in Tribunalul Militar si, in caz de razboi, glontul.

                   In numele membrilor S.C.M.D., rezervisti proveniti din toate structurile Armatei, Intenelor si Serviciilor, dar si al aliatilor nostri din cadrul Societatii Civile Organizate (CNSC) asteptam actiunea si raspunsul dvs.

Am onoarea sa va salut,

Col. (r) dr. Mircea DOGARU

CATRE

PRESEDINTELE ROMANIEI

               Domnul Klaus Werner IOHANNIS

Domnule Presedinte,

Ma adresez dvs. in baza Art. 51 Al. 1, Art. 52 Al. 2, Art. 77 Al. 3, Art. 80 Al. 1 si 2 si Art. 92 Al. 1, din Constitutia Romaniei, in dubla dvs. calitate de Presedinte al Romaniei si Comandant al Fortelor Armate, solicitandu-va primirea mea in audienta, in conformitate cu regulamentele militare, deoarece subordonatul dvs. direct si seful meu nemijlocit, ministrul Apararii, ne-a incalcat drepturile, permitand ministrului Muncii sa legifereze in domeniul militar, asupra caruia nu mai are competenta, de la 01.01.2016.

Simtindu-ma profund jignit de valul de minciuni si insulte aruncate de d-sa asupra militarilor, chiar cu ocazia comemorarii a 100 de ani de la eroicele jertfe de la Marasesti, doresc sa va raportez ce se ascunde in spatele acestor actiuni absolut contrarii Programului de guvernare pe care l-am votat, vot care i-a adus doamnei Vasilescu neasteptata calitate de ministru al Muncii.

Va solicit, de asemenea, sa interveniti la Curtea Constitutionala si va pun la dispozitie argumentele pentru urmatoarea …

SESIZARE DE NECONSTITUTIONALITATE

OUG promovata de ministrul Muncii si, prin urmare, Legea de aprobare a OUG sunt neconstitutionale deoarece:

1.     Incalca dispozitiile Art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului care “interzice tratarea in mod diferit a persoanelor aflate in situatii comparabile” (vezi Dosar CEDO/ 18.02.1991 Fredin contra Suedia nr. 1, seria A, nr. 192 si Dosar/23.11.1993 Van der Mussele contra Belgia, seria A, nr. 70) in speta comparabilitatea dintre magistrati si militari;

2.    Incalca stabilirea comparabilitatii de mai sus de catre decizia CCR nr. 20/02.02.2000 (in Dosarul 5A/2000) care a decis ca: “nu se poate identifica o ratiune suficienta care sa justifice aplicarea unui tratament diferit magistratilor fata de cadrele militare permanente…, diferenta de regim juridic ce se creeaza intre pensia magistratilor si pensia militarilor, constituie … o incalcare de catre legiuitor a egalitatii de tratament juridic, ceea ce in absenta unei determinari obiective, este contrar prevederilor Art. 16 Al. 1 din Constitutie”;

3.     Incalca urmatoarele prevederi ale Constitutiei Romaniei:

·        Art. 1 Al. 5 privind “respectarea Constitutiei, a suprematiei sale”;

·        Art. 2 Al. 2 privind interdictia pentru un grup sau o persoana sa exercite “suveranitatea in nume propriu”;

·        Art. 4 Al. 1 privind obligatia de a apara “unitatea poporului roman si solidaritatea cetatenilor sai”, impotriva militarilor desfasurandu-se o dezgustatoare campanile de denigrare si umilire;

·        Art. 11 Al. 1 si 2 privind obligativitatea statului de “a indeplini intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte”, or, indemnul lansat prin OUG de Ministerul Muncii catre militari si politisti este sa treaca in rezerva pana la 15 septembrie a.c., ceea ce va duce la prabusirea flancului sudic al NATO;

·        Art. 16 Al. 1 si 2 privind egalitatea cetatenilor in fata legii, militarii si politistii fiind discriminati atat fata de magistrati cat si fata de pensionarii civili prin calcularea pensiei lor din net si nu din brut si prin anularea cresterii, care se face la civili prin cresterea punctului de pensie, militarii urmand sa aiba doar indexare cu rata inflatiei, iar civilii si indexare si crestere;

·        Art. 30 Al. 6 si 7 care interzic incitarea la discriminare si prevad ca libertatea de exprimare, in mod deosebit in media, nu poate prejudicia “demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine”;

·        Art. 31 Al. 1 si 2 privind dreptul cetatenilor la informare corecta, deoarece s-a mintit si se minte ca: Legea 223 care, in fapt, nici nu se aplica, aplicandu-se Art. 40 din defuncta OUG 57/2015, ar fi fost facuta “pe genunchi” de generalul Oprea, cand, in fapt, s-a lucrat 3 ani la ea de catre toate structurile specializate ale activilor si rezervistilor din Armata, Interne si Servicii, sub coordonarea ministrilor Corneliu Dobritoiu (PNL) si Mircea Dusa (PSD), a fost votata de toate partidele parlamentare, inclusiv de Liviu Dragnea si Lia Olguta Vasilescu si promulgata de dvs. la 1 iulie 2015; se arata pensii ale magistratilor si se minte ca sunt ale militarilor, se minte ca baza de calcul este 80% cand, in fapt, la militari este 65%, ca limita stabilita este 100% cand real este 85%, motiv pentru care, prin furt calificat, fals si uz de fals, au fost “topite” in pensia militara de stat, atat pensia privata (suplimentara), obligatorie pentru militari din 1967, cat si pensia civila pe baza de contributivitate la Casa Nationala de Pensii, transformata retroactiv in vechime militara; se minte ca datorita militarilor nu pot fi platite pensiile mici, cand militarii nu-si primesc pensia de la Casa Nationala ci din acumularile proprii, in cadrul sistemului, acumulari care sporesc continuu inclusiv prin decesul lor, cate 500 pe luna;

·        Art. 41 Al. 2 si 3 privind dreptul la protectie sociala si prestarea muncii in conditii deosebite sau specifice care prevad media zilei de lucru pentru civili de 8 ore, militarii, in schimb, fiind in activitate 24 de ore din 24, plata facandu-se insa doar pentru 8 ore;

·        Art. 42 Al. 1 si 2a privind interdictia ca “activitatile pentru indeplinirea indatoririlor militare” sa fie asimilate cu “munca fortata”;

·        Art. 44 Al. 1, 2, 3, 4 privind dreptul la proprietate, deoarece proiectele ministrului Muncii privind pensiile ignora complet definitia pensiei ca drept patrimonial dobandit in baza unuia sau mai multor contracte de munca incheiate; in mintea d-sale tot pensii ar fi si cele 3,3 milioane de indemnizatii de merit, inclusiv ale parlamentarilor, si ajutoarele sociale stabilite din “burta”, pentru nemunca, fara vreo legatura cu hiperbolizata contributivitate, cu punctul de pensie sau cu ideea de salariu;

·        Art. 53 Al. 1 si 2 privind conditiile restrangerii exercitiului unor drepturi (ex. dreptul la munca) sau al unor libertati;

·        Art. 61 Al. 1 conform caruia Parlamentul este “unica autoritate legiuitoare a tarii” un ministru substituindu-se si intregului Guvern si Parlamentului;

·        Art. 115 Al. 1, 2, 4 si 6 privind abilitarea Guvernului de a da ordonante si OUG cu motivarea urgentei care, aici, nu se sustine;

·        Art. 118 Al. 1, coroborat cu Art. 61 Al. 1 conform carora “Armata se subordoneaza exclusiv vointei poporului” nu Guvernului, care nu poate da ordonante de urgenta impotriva legilor sale organice ca institutie specifica a statului, etc.

Domnule Presedinte,

Ma opresc aici, intrucat nu doresc sa abuzez de timpul dvs. nu inainte de a va atrage atentia ca respectiva OUG legifereaza dubla impozitare prin stabilirea pensiei militarilor, care urmeaza a fi impozitata, nu din brutul impozabil ci din net, dupa impozitare, si ceea ce este absurd, legifereaza INEXISTENTUL la modificarea Art. 59 din Legea 223/2015 prin precizarea ca, daca in urma indexarii cu rata inflatiei “rezulta un cuantum al pensiei mai mic, se pastreaza cuantumul pensiei aflat in plata”. Mai mult,militarii constituie singura categorie socio-profesionala cu obligatii de serviciu si dupa trecerea in rezerva, motiv pentru care, pensiile militare sunt, in fapt, solde de rezervist, strict legate de cresterea soldelor activilor. In mod justificat ele sunt actualizate cu cresterile salariale la militarii in activitate, pentru ca, in caz de necesitate, rezervistii sunt obligatoriu concentrati, refuzul atragand condamnarea penala in Tribunalul Militar si, in caz de razboi, glontul.

          Poate fi lasat in functie un ministru care initiaza legi fara sa stie definitia obiectului legii sau care face confuzii intre indexarea cu rata inflatiei, cresterea pensiilor si alinierea in cadrul sistemului, pentru eliminarea discriminarilor? Poate fi lasat in functie un Guvern care si-a abandonat cu totul Programul electoral pentru care a fost votat si instalat, intorcandu-se in practica impotriva propriului electorat, care astepta cresteri de salarii si pensii, nu inghetari si taieri, dezvoltare economica prin Fondul Suveran de Investitii si impunerea la taxe si impozite, ca in U.E., in baza directivelor U.E. a tuturor bancilor straine si a multinationalelor care jefuiesc, sistematic, Romania?

          In numele membrilor S.C.M.D., rezervisti proveniti din toate structurile Armatei, Intenelor si Serviciilor, dar si al aliatilor nostri din cadrul Societatii Civile Organizate (CNSC) astept actiunea si raspunsul dvs.

Presedintele S.C.M.D.

Col. (r) dr. Mircea DOGARU