BEIUŞENII LA MAREA ADUNARE NATIONALA
DE LA
ALBA IULIA
Lt.col.
(r) Simion SUCIU
Măreţia
faptelor omului este dată de obicei de circumstanţele în care
acestea se desfăşoară. "Când marea e liniştită oricine poate fi
cârmaci" spune o veche şi cunoscută maximă. Dar în acei ani, 1918-1919,
"marea" era atât de agitată încât în vârtejele ei erau atrase , destinele
unor neamuri, ale unor popoare ce îndurau de secole întregi jugul străin. Era
momentul în care se năruiau marile imperii, popoarele înglobate împotriva
voinţei lor în ele având prilejul istoric de a-şi hotărî autodeterminarea.
Drama românilor
transilvăneni începuse încă din 1916-1917 când peste 500.000 de ardeleni au
fost mobilizaţi pentru armata austro-ungară, marea majoritate, peste 447.900,
fiind trimişi pe front.
Primăvara
anului 1918 prevesteşte întruparea speranţei românilor ardeleni
pentru împlinirea idealului unităţii naţionale, acţiunile lor intrând într-o
fază decisivă, desfășurându-se cu mare repeziciune.
Astfel la
12 octombrie 1918, la Oradea în casa luptătorului dr. Aurel Lazăr are loc o
consfătuire politică la care participă Alexandru Vaida-Voievod, Vasile Goldiş,
Teodor Mihali, Ştefan Cicio Pop, Ioan Suciu, Aurel Vlad, Aurel Lazăr, Ioan
Ciordaş membri ai Comitetului Executiv al P.N.R. şi invitaţii Sever Dan,
Gheorghe Popovici şi Gheorghe Crişan.
După
lungi dezbateri pe marginea celor două proiecte supuse
analizei asistenţei (care conţineau principiul autodeterminării
naţionale) concluzia a fost că
Declaraţia trebuie redactată în termeni concişi dar solemni. Vasile Goldiş a
avut misiunea de a redacta textul definitiv al declaraţiei. Odată definitivat
și aprobat de participanţi, textul Declaraţiei de independenţă naţională a devenit un document de o valoare incontestabilă, expresie a dezideratelor
fundamentale ale românilor transilvăneni în acel moment istoric.
Pe baza
acestei declaraţii şi în spiritul prevederilor ei se vor desfăşura toate
acţiunile beiuşenilor până la punctul culminant de la 1 Decembrie 1918.
Acest
interval de timp s-a caracterizat printr-o excepţională tensiune de
redeşteptare naţională, toate iniţiativele, acţiunile şi măsurile întreprinse
desfăşurându-se în Beiuş şi Ţara Beiuşului cu elan patriotic dar şi cu calmul
şi chibzuinţa impuse de dr. Ioan Ciordaş.
În ziua
de 3 noiembrie 1918 în localul Casinei Române se constituie Consiliul Naţional Român
din Beiuş ca organ al comitetului executiv al P.N.R. sub preşedinţia
lui Ioan Ciordaş. (Din C.N.R. Beiuș făceau parte şi profesorii Camil Sălăgean,
Alexandru Pteancu şi Constantin Pavel.)
Pe
întreaga durată a lunii noiembrie profesorii Camil Sălăgean, Ioan Ossian şi
dr. G. Hetcou au ţinut mai multe "prelegeri poporale" în sala de
gimnastică a liceului de băieţi, iar profesorii Ioan Buşiţia, dr. Alexandru Pteancu,
dr. Ioan Ossian, Francisc Hubic şi Paul Voştinaru au excurs şi pe la sate"
pentru "a lumina şi instrua poporul spre a înţelege şi urma conştiu
principiul imperativ al vremurilor pentru unirea tuturor celor de o limbă şi de
un sânge"
În ziua
de 27 noiembrie 1918 a avut loc, în localul Casinei române din Beiuş adunarea
cercului electoral Beiuş-Vaşcău, procedându-se la alegerea, conform normei de
reprezentare, a 5 delegaţi pentru Marea Adunare Naţională de la Alba
Iulia din 1 Decembrie. Au fost aleşi beiuşenii Dr. Ioan
Ciordaş, avocat şi Ilarie Crişan meseriaş, Teodor Cornea ţăran din Meziad,
Atanasiu Toader ţăran din Seghişte şi Lăpădat Cioflan învăţător în Ghighişeni.
In
aceeaşi zi şi în acelaşi loc se constitue, în mod provizoriu Reuniunea Femeilor
române din Beiuş şi jur care, de asemenea, îşi alege delegatele sale la Alba
Iulia pe doamnele Tina Papp şi Elena Ardelean.
Principalele
instituţii, societăţi şi asociaţiuni culturale din oraş îşi aleg şi ele
delegaţi la măreţul eveniment al neamului românesc. Astfel cele două biserici
surori îi trimit la Alba Iulia pe cei doi protopopi, Liceul "Samuil
Vulcan" îl desemnează pe Victor Borlan să îi reprezinte, Reuniunea de
cântări "Lyra" îl alege pe profesorul Ioan Buşiţia, ca şi un mare
număr de alţi intelectuali, meseriaşi, negustori şi mulţi ţărani aleşi de
bresle sau de alte asociaţiuni profesionale, dar, aşa cum s-a transmis din grai
în grai au fost destui de mulţi săteni care au pornit "pe spezele"
lor spre Alba Iulia Protopoul Petru E.
Papp delegat şi el la Alba Iulia scrie "La Alba Iulia beiuşenii
participară în număr
impozant" - Decembrie
1. - O mare delegaţie reprezentând electoratul,
majoritatea instituţiilor şi societăţile şi asociaţiunile culturale
din Beiuş, este prezentă la Alba Iulia pentru a lua parte
la momentul pentru realizarea căruia au luptat atâta
vreme ei şi înaintaşii lor.
BEIUŞENI LA ALBA
IULIA:
Delegaţi ai cercului
electoral Beiuş-Vaşcău:
1). Dr. Ioan Ciordaş
2). Ilarie
Crişan
Delegat al
Protopopiatului Ortodox Român de Beiuş
3)- Petru E.
Papp
Delegat al
Protopopiatului greco-catolic de Beiuş
4). Valeriu
Hetco
Delegat al corpului
profesoral de la Liceul “Samuil Vulcan”
5). Prof. Victor Borlan
Delegate ale Reuniunii Femeilor Române din
Beiuş şi Jur.
6). D-na Elena Muntean
7). “ Tina
Papp
8). " Elena
Ardelean
Delegaţi al Reuniunii de Cântări “Lyra”
9). Prof. Ioan Buşiţia
10): Dr. Nicolae Bolcaş
Delegat al Reuniunii Meseriaşilor Români
11). Ioan Chidioşan
Delegaţii Gărzii Naţionale din Beiuş
12). Ioan Quai,
13). Cornel Crişan
14). Gavril Cosma
15). Vasile Ignat
Alte instituţii şi organizaţii
16) Prof. Camil Sălăgean.
Pe lângă aceştia un
mare număr de beiuşeni, în special tineret şi femei au plecat la Alba Iulia ca simpli participanţi la actul Marii
Uniri, dar aceştia nu figurează în nici o evidenţă cunoscută nouă până la
această dată.
Drumul
delegaţilor spre Alba Iulia, inclusiv a celor beiuşeni, a fost presărat cu fel
de fel de piedici şi oprelişti, ba chiar sabotat pe unele locuri, de către
autorităţile vremii.
Ziua de 1
Decembrie 1918 a fost marcată şi în Beiuş ca "zi a învierii noastre
naţionale", cum spune directorul Liceului "Samuil Vulcan" -
Vasile Ştefănică. La propunerea doamnelor Viora Ciordaş, Livia Cosma
şi Eufimia Ştefănică "după săvârşirea sf. Liturgii", în biserica gr.
cat. din centru, "s-a făcut sfinţirea steagului naţional prin directorul
liceului", cu care ocazie s-au spus şi "cuvinte adânc
mişcătoare" despre importanţa acestui istoric eveniment. Întreaga
asistenţă - "intelectuali, meseriaşi şi economi, din ambele Biserici în
frunte cu elevii liceului" - s-a deplasat purtând cu falnică
mândrie proaspăt-sfinţitul drapel tricolor - scos pentru prima
dată pe străzile oraşului -, spre sala de
gimnastică unde "s-a ţinut un
prea frumos festival naţional"
În sala
de gimnastică a vechii şcoli româneşti din Beiuş, directorul acesteia Vasile
Ştefănică prezintă în câteva cuvinte scopul întrunirii dându-i apoi
cuvântul eruditului profesor dr. Constantin Pavel, care în cuvinte înălţătoare,
pe măsura evenimentului evocat, dar şi pe înţelesul asistenţei, arată
semnificaţia actului istoric de la Alba Iulia, făcând în acelaşi timp un aspru
rechizitoriu îndelungatei şi asprei dominaţii străine.
Sala de
gimnastică a fost neîncăpătoare pentru asistenţa prezentă care dorea să
participe, măcar astfel la măreţul eveniment istoric şi să-l asculte pe
stimatul profesor.
Sub
titlul "Glasul Bihorului. Ziua învierii noastre",
ziarul Unirea din Blaj, care de multă vreme şi cu deosebire în anul
1918 a întreţinut flacăra puternică a Unirii pe tot cuprinsul Ardealului, a
publicat în întregime, în numărul său din 15 decembrie 1918, întregul discurs
rostit în acea memorabilă zi de dr. Constantin Pavel
Unirea
decretată la Alba Iulia nu devine efectivă în părţile bihorene decât din aprilie
1919, de aceea una din principalele modalităţi de afirmare a spiritului de
unitate naţională, în lunile de după euforia de la 1 Decembrie 1918, a fost
efectuarea propagandei în direcţia apărării, cu curaj şi nenumărate riscuri, a
intereselor naţionale româneşti exprimate în programul Unirii de la Alba Iulia.
